„Rolul instituțiilor publice de cultură în combaterea urii și intoleranței” – un dialog esențial despre incluziune și respect într-o societate democratică

Ministerul Culturii și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) au organizat joi, 13 februarie 2025, online, pe platforma Zoom, Conferința „Rolul instituțiilor publice de cultură în combaterea urii și intoleranței”, eveniment de informare privind „Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2024 – 2027”.

Subliniind rolul vital al culturii în educație, Conferința moderată de conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General al INCFC, a reunit experți din domeniul culturii, reprezentanți ai autorităților publice și ai instituțiilor culturale din România.

Dragoș Hotea (Secretar de Stat, Guvernul României), a declarat:

„Prezența conținutului antisemit în artă și cultură are un impact semnificativ asupra comunităților și vieții evreiești din întreaga lume. Acest lucru creează, la rândul său, un climat de teamă și excludere care duce la o izolare socială, stres și traume. Un pericol masiv este reprezentat de normalizarea antisemitismului în expresiile culturale, ceea ce duce la o creștere a infracțiunilor motivate de ura împotriva evreilor, marginalizând și mai mult comunitățile, inclusiv artiștii.”,

„Dacă primitivismul acesta cu discriminarea și rasismul continuă și nu luptăm ferm împotriva acestor plăgi, cu siguranță că nu vom reuși foarte repede să clarificăm lucrurile și să ajungem la o relaționare firească, normală și omenească, între toți cei care reprezintă populația acestei planete. Am totuși convingerea că oamenii care sunt educați și care au reușit în viață să gândească lucrurile într-un mod echilibrat, să lupte alături de noi și de toți ceilalți care gândesc, presupun, la fel cum o facem noi, împotriva acestor plăgi și acestor obsesii, aproape bolnăvicioase, de a judeca oamenii după rasă, după culoare, după etnie… este o problemă pe care, nu știu când o vom putea considera ca fiind rezolvată, dar speranța moare ultima.” a adăugat Mădălin Voicu (Secretar de Stat, Ministerul Culturii),

„Începând cu acest an, Ministerul Culturii creează programul cultural intitulat „Mihail Sebastian: Identitate evreiască. Combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură prin cultură” care vizează realizarea de proiecte cu tematică referitoare la istoria, viața socială și culturală a evreilor din România. Programul cultural va fi finanțat de Ministerul Culturii prin fondurile pentru proiectele prioritare și de nevoi culturale urgente. De asemenea, Ministerul Culturii se ocupă de implementarea secțiunii online intitulată „Societate și cultură evreiască”, având ca scop recuperarea și transmiterea memoriei comunităților evreiești din România.” a subliniat Irina Sanda Marin-Cajal (Sub-secretar de Stat, Ministerul Culturii),

„Ideea că evreul trebuie privit ca victimă este o mare greșeală, a fost o victimă în anumite circumstanțe ale istoriei, dar, de fapt, este un mare contribuitor la cultura locală, la economia locală, la educația locală. Foarte multe personalități evreiești au finanțat opere de caritate creștine, au finanțat orfelinate, au finanțat spitale, universități, școli românești, pe lângă cele evreiești la care donau oricum. Acestea ar fi lucruri care ar trebui cunoscute și despre care s-ar putea face proiecte.” a menționat conf. univ. dr. Felicia Waldman (Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București),

„În discursul expozițional, eu cred că muzeele trebuie să pornească de la cazuri particulare. Cred că uneori trebuie să ne ațintim privirea și către torționari, către poveștile acestora, nu doar către victime. O să dau un exemplu,  Adolf Eichmann, care a fost vânat de ofițerii israelieni este legat de istoria noastră. El a venit în aprilie 1944, la Târgu Mureș și a fost cel care a verificat personal urcarea evreilor din județul Mureș, în trenurile care duceau direct la Auschwitz. Mi-l imaginez pe Eichmann stând pe peronul gării și verificând personal ca fiecare dintre evrei să fie împins și înghesuit în condiții inumane în trenurile de marfă cu care erau transportați spre moarte.” a declarat dr. Virgil Nițulescu (Director General, Muzeul Național al Țăranului Român),

Carmen Croitoru (Director General, INCFC) a adăugat:

„Începe să capete contur grozăvia timpurilor trecute, cu care fără să vrem facem paralelisme… Nu o putem înțelege și este o fractură culturală, mentală îngrijorătoare (…) Instituțiile de cultură care au și o funcție educațională pregnantă pot contribui, cu condiția, să-și găsească vocea coerentă și să renunțe la sfiala și la decența de a nu arăta cu degetul niște monștri care sunt în rândul nostru.” ,

Adrian Majuru (Director General, Muzeul Municipiului București), a declarat:

„Nou primitivul este, de fapt, un personaj care, la prima generație, elimină conținutul cultural și îl înlocuiește cu simboluri. Hainele de firmă, o mașină spectaculoasă și, un comportament, pe măsură. Se manifestă prin forță, prin agresivitate, pentru că atunci când ceea ce el dorește să impună socialului și nu se reflectă imediat, el impune prin forță și în dialog. Între timp, aceștia au trecut de maturitate de mulți ani, au copii și cresc practic în aceeași pepinieră, iar acum sunt manifestările pe care le vedem în desfășurare, plecând din această formă socială de comportament neo-primitiv, pe care îl întâlnim și în orașele românești.”

Ultima intervenție din cadrul Conferinței a fost susținută de Anda Becuț Marinescu (Director de Cercetare, INCFC), care a prezentat rezultatele Studiului de evaluare privind implementarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (2024).

Conferința a inclus și o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri, oferind participanților oportunitatea de a contribui cu idei și sugestii pentru consolidarea unui spațiu cultural incluziv și sigur. Dialogul deschis a subliniat importanța unei abordări coordonate între autoritățile publice și instituțiile culturale pentru a combate manifestările de intoleranță și pentru a promova valorile democratice.

Evenimentul marchează un pas important în eforturile naționale de a crea o societate mai tolerantă și de a mobiliza resursele culturale în beneficiul unui dialog constructiv și al prevenirii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

______________________________________________________________ 

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a fost desemnat, alături de Ministerul Culturii, ca instituție participantă la realizarea unor acțiuni pentru implementarea „Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024 – 2027”.

Comitetul interministerial de monitorizare a implementării Strategiei în cauză, este alcătuit din instituții precum: Cancelaria Prim-Ministrului; Secretariatul General al Guvernului (prin Departamentul pentru Relații Interetnice și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică); Secretariatul de Stat pentru Culte; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiției; Ministerul Educației; Ministerul Apărării Naționale; Agenția Națională pentru Sport; Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Agenția Națională pentru Romi. Comitetul interministerial a fost înființat în baza HG nr.540/23 mai 2024, care normează și aprobarea Strategiei aferente perioadei 2024-2027 și este coordonat de domnul Dragoș Hotea, Secretar de Stat la Guvernul României.

Aflați ultimele noutăți de pe paginile de Facebook și Instagram.