Activitatea de cercetare

Echipa de Cercetare este interdisciplinară, fiind formată din specialiști în management, artă, istorie, sociologie, marketing, antropologie culturală, științe politice și economie.

Echipa de Cercetare este interdisciplinară, fiind formată din specialiști în management, artă, istorie, sociologie, marketing, antropologie culturală, științe politice și economie.

Cea mai importantă activitate de cercetare desfășurată de INCFC este Barometrul de Consum Cultural. Totodată, cercetătorii noștri s-au adaptat în permanență cerințelor de pe piața culturală în continuă transformare și au realizat studii precum: Vitalitatea Culturală a Orașelor din România, Indicele Vieții Culturale în România, Statistici Comparative ale Sectorului Cultural, Sponsorizarea în Domeniul Culturii, Contribuția Sectoarelor Culturale și Creative la Economia Națională, Comerțul Exterior al Bunurilor Creative și Culturale.

INCFC realizează la cerere:

  • Studii de impact pentru festivaluri, programe culturale, campanii de promovare, evenimente artistice care conțin, printre altele, o analiză cost-beneficiu a serviciilor oferite și măsoară efectul asupra grupului țintă.
  • Studii de piață referitoare la profilul consumatorului, capitalul cultural sau analiza percepției și a vizibilității.
  • Studii de audiență / piață dedicate în special organizațiilor din sectorul artelor spectacolului care pot astfel identifica modalități de atragere a publicului, dar și care sunt nevoile acestuia.
  • Studii de tip tracking and timing dedicate în special muzeelor și galeriilor de artă care pot identifica modalități de creștere a numărului de vizitatori și a notorietății, dar și cum să-și îmbunătățească poziția pe piață comparativ cu competitorii.
  • Analize de management cultural care presupun identificarea diferenței față de competitori, poziționarea pe piață și furnizarea unor informații imparțiale pentru o strategie de management care să determine creșterea veniturilor și diversificarea surselor de finanțare.
  • Studii de caz pentru proiecte culturale care analizează aspectele care au stat la baza succesului sau eșecului unui proiect cultural, identifică problemele și furnizează soluții pentru remedierea acestora.

Activitatea de cercetare este coordonată de un Consiliu de Specialitate (Consiliu Științific), format din personalități care ocupă poziții de vârf în învățământul superior de specialitate culturală și artistică, în instituții culturale, precum și în domeniul cercetării sau formării profesionale continue.


Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală prelucrează date cu caracter personal, pentru scopul „sondaje de opinie, studii și cercetări”, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Cercetări în derulare

1. Studiul Vitalitatea Culturală a Orașelor - ediția 2018

Obiective:

  • Realizarea Indicelui Vitalității Culturale a Orașelor din România ce va include 5 categorii de indicatori pentru 319 orașe.
  • Realizarea de hărți cu rezultatele studiului.
  • Realizarea analizelor pentru perioada 2015-2017
  • Realizarea criteriilor de clasificare a orașelor conform protocolului cu MDRAP.

Metodologie: Studiul se bazează pe modelul metodologic folosit de cei de la Institutul Urban din Washington în realizarea studiului Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators (2006).

Categoriile de indicatori care compun dimensiunile vitalității culturale în analiza noastră sunt: 1. Infrastructură culturală 2. Participare culturală 3. Buget / Cheltuieli pentru activități culturale 4. Resurse umane specializate 5. Industrii creative

2. Cont Satelit privind Cultură

Obiective:

  • Construirea contului satelit pe indicatorii disponibili, în conformitate cu metodologia europeană prezentată în Raportul final al Grupului de lucru din cadrul Sistemului Statistic European (ESSnet-Cultura), 2012.
  • Actualizarea datelor pe SCC-uri conform metodologiei Cărții Albe.
  • Actualizarea analizelor pe comerțul exterior.

Metodologie: Se va urmări metodologia de calcul a indicatorilor (cu referire în special la Valoarea Adăugată Brută, Personal, Comerţ Exterior, Cifră de Afaceri şi Profitabilitate).

3. Studiul UNESCO CDIS

Obiective: Realizarea unei metodologii de raportare a indicatorilor UNESCO la nivel naţional şi armonizarea ei cu cea existentă la nivel internaţional. Vor fi implicaţi parteneri în acest studiu, respectiv Ministerul Culturii şi Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, vor fi colectate date existente şi testaţi indicatorii rezultaţi. Se va avea în vedere şi o comparare a datelor obţinute cu cele generate prin aplicarea metodologiei ESSnet.

Metodologie: construirea unui număr de 22 de indicatori care vor contribui la o mai bună integrare a culturii în cadrul strategiilor de dezvoltare de la nivel național. Setul de indicatori construit va analiza și ilustra aportul culturii la următoarele sectoare de activitate/ dimensiuni ale proceselor de dezvoltare: economie, educație, guvernanță, participare socială, egalitate de gen, comunicare și patrimoniu, permițând și realizarea unei comparații a rolului și locului culturii din România cu celelalte state din sud-estul Europei care au implementat sau se află în curs de implementare a proiectului.

4. Barometrul de Consum Cultural - ediția 2018

Obiective:

  1. Identificarea nivelului de consum cultural în România.
  2. Identificarea profilurilor de consumatori.
  3. Identificarea motivațiilor și nevoilor de consum cultural.

Metodologie: Eşantionul va fi reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste. Volumul aproximativ va fi de 1300 de persoane, cu o eroare maximă de +/-2.7% la un nivel de încredere de 95%. Acestui eşantion i se adaugă un boost de 400 de persoane din Bucureşti, care va produce un subesantion reprezentativ pentru Capitala, cu o eroare de maximă de +/-4.3% la un nivel de incredere de 95%. Eşantionul national va fi tristadial cu stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu alocare proporţională la nivelul judeţelor (41 judeţe + Bucureşti). În cel de-al doilea stadiu se va aplica o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe de peste 200 mii locuitori locuitori, oraşe între 100 şi 200 mii locuitori, oraşe între 30 şi 100 mii locuitori, oraşe sub 30 mii locuitori, sate centre de comună şi sate periferice). Numărul de persoane dintr-o anumită localitate va fi proporţional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv. Selecţia gospodăriilor va fi realizată folosind metoda drumului aleator, iar selecţia respondenţilor va fi realizată folosind metoda zilei de naştere, având ca reper data de 31 mai.

5. Compendium Policies for Culture

Obiective:

  • actualizarea profilului de țară, sistem, politici și strategia culturală din România
  • implicarea ca membru activ în Asociația Compendiumului