PUNCT DE VEDERE privind elaborarea şi promovarea de către Ministerul Culturii și Identității Naționale a proiectului de  lege pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

Urmare a recentelor postări în spațiul public ale unor specialiști – membri corespondenți ai Academiei Române și nu numai – prin care s-a exprimat protestul împotriva limitării rolului Comisiei Naționale de Arheologie în atestarea specialiştilor în arheologie, prin efectul unui transfer de competențe către Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), a debutanţilor, specialiştilor şi experţilor în domeniul cercetării arheologice, sub forma unei completări a actului normativ – art. 12, lit. l –  cu noi dispoziții vizând atestarea acestor specialiști – suntem în măsură să facem următoarele utile precizări privind această ultimă inițiativă legislativă a Ministerului Culturii și Identității Naționale:

• Potrivit H.G. nr. 1069/2013, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală,  nu este o structură din cadrul M.C.I.N., ci o instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, de importanță națională, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, subordonatăMinisterului Culturii și Identității Naționale, ca toate celelalte instituții din subordinea ministerului. Domeniile de activitate și competențele I.N.C.F.C. sunt reglementate în prezent prin Ordinul nr.2668/08.10.2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cu modificările și completările ulterioare, emis în baza prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1069/2013;
• În cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale există direcții de specialitate (în cazul de față – Direcția Patrimoniu Cultural) care au obligația de a iniția în colaborare cu celelalte instituții sau comisii de specialitate, respectiv Serviciul Legislativ și Relația cu Parlamentul, proiecte de acte normative menite să reglementeze diverse activități din cadrul sectorului specific de activitate. Astfel, potrivit cadrului normativ general și special, niciuna dintre instituțiile subordonate Ministerului nu are posibilitatea de a participa decât la inițiative legislative dedicate propriului sector de activitate; ergo: I.N.C.F.C. nu poate susține decât inițiative legislative din domeniul cercetării și formării culturale sau pe cele care privesc atribuții specifice conform statutului propriu, reglementat prin Legea nr. 211/2016 și H.G. nr. 475/2018;
• În procesul de elaborare a actualului proiect de Lege, cu precădere a preluării atribuțiilor de atestare ale Comisiei Naționale de Arheologie, Institutul nu a fost informat și consultat în privința posibilității organizării și desfășurării unor astfel de atestări ale debutanţilor, specialiştilor şi experţilor în domeniul cercetării arheologice, nu s-a adus la cunoștință textul noului act normativ, după cum nici nu a fost invitat să discute sau să emită puncte de vedere cu privire la elaborarea unei metodologii specifice care urmează a fi aprobată prin Ordin al ministrului culturii și identității naționale;
• Deși I.N.C.F.C. anticipează intenția de a se evita o nouă procedură de infringementpentru România pentru nerespectarea regimului de acordare a atestatelor și certificatelor pentru diverse specializări din meseriile culturii, considerăm că procesul de consultare a părților direct implicate ar fi fost obligatoriu. Dacă acesta ar fi avut loc, I.N.C.F.C. ar fi avut ocazia să analizeze similitudinea cu situația atestărilor pe monumente de la Institutul Național al Patrimoniului (situație încă suspendată din pricina nepromovării actelor normative corelative), și poate, Ministerul ar fi ales o cale mulțumitoare pentru toate părțile implicate, luând în considerare competențele profesionale și specializările specifice;
• În orice caz, dacă ar fi fost consultat, I.N.C.F.C. ar fi arătat că, față de complexitatea unei astfel de activități,  bugetul aprobat, resursa umană, precum și o lipsă de corelare pe orizontală a sistemului (conform observațiilor deja existente în Strategia 2014-2020), o nouă preluare de sarcini ar fi fost complicată, defectuoasă și generatoare de conflicte inutile, așa cum se dovedește.

În lumina acestor noi precizări, I.N.C.F.C. apreciează că dialogul este cheia succesului deblocării unei false controverse, și roagă Comisia Națională de Arheologie sau specialiștii direct vizați de noile modificări/completări propuse de reprezentanții M.C.I.N. să formuleze punctual critici și amendamente fundamentate la noul proiect de lege până la expirarea termenului stabilit, așa după cum va proceda și I.N.C.F.C.

De asemenea, Institutul consideră că strategia lansării unor epitete nejustificate, apostrofări sau alte atacuri asupra singurului institut național specializat în formare continuă, cercetare statistică și de consum, pe fondul unei neînțelegeri a situației de fapt de către inițiatorii protestelor – sau a lipsei de transparență în jurul acestui proiect – nu face cinste niciunui organism de specialitate, cu atât mai mult celor din domeniul culturii.

Vă reamintim că social media este spațiu public, iar I.N.C.F.C. își rezervă dreptul de a reacționa pentru protejarea intereselor și imaginii instituției.