8 august 2023

Impactul negativ al măsurilor de austeritate bugetară asupra domeniului culturii

Prezentăm rezultatele unei analize realizate de INCFC privind impactul articolului XX al proiectului de ordonanță asupra instituțiilor publice de cultură plecând de la inventarierea numărului total de posturi al acestora. În continuare, INCFC va pune la dispoziția autorităților centrale și locale date care vor reflecta impactul măsurilor anunțate asupra distribuției teritoriale a infrastructurii culturale.

  • Noutati

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) atrage atenția asupra impactului negativ în raport cu instituțiile publice de cultură și, implicit, asupra domeniului culturii în ansamblul său, pe care îl pot avea prevederile proiectului de Ordonanță de Urgență, recent apărut în spațiul public.

Proiectul de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea unor acte normative anunță măsuri menite să îmbunătățească „situația financiară dificilă a României” reflectată într-un deficit bugetar de 37 mld lei.

Textul proiectului vizează reduceri bugetare și de personal la nivelul întregului sector public fără a face o distincție esențială între tipurile de entități și fără a ține cont de rolul lor în societate. Considerăm că toate entitățile publice din Sănătate, Educație și Cultură, dar nu numai, sunt producători esențiali în mecanismele societății, având fiecare un loc bine determinat. Singurele structuri supradimensionate și irelevante sunt, în fapt, administrațiile arborescente care înglobează un număr nejustificat de funcționari.

Administrația publică birocratică este auto-generativă, inventând permanent proceduri și reguli pentru a-și justifica și multiplica existența, în timp ce unitățile „producător” sunt la limita supraviețuirii suportând constant constrângeri de bugete sau personal.

Înțelegem și respectăm nevoia Guvernului României de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu, dar amestecul dintre funcționari publici și personal cu specializări dobândite, tocmai pentru a putea face față cerințelor societății, reușește prin acest proiect de ordonanță să-i afecteze doar pe cei din urmă.

Proiectul nu conține nicio analiză detaliată pe capitole care să arate care dintre „servicii” și din ce domenii sunt cele mai apăsătoare asupra bugetului și nu precizează care sunt economiile estimate prin aceste reduceri. În schimb, impune comasarea / desființarea / reorganizarea / fuzionarea sau transferul instituțiilor publice cu mai puțin de 50 de angajați, în ciuda faptului că eficiența structurilor de mai mici dimensiuni este superioară oricăror modele de organizații-mamut, conform tuturor teoriilor manageriale și administrative. Aceste măsuri drastice, aplicate pe orizontală, vor distruge domenii întregi, fără posibilitate de redresare în viitor.

Domeniul cel mai afectat va fi cel al Culturii – întrucât majoritatea Sectoarelor Culturale și Creative operează prin organizații de dimensiuni reduse pentru eficiență și flexibilitate. Tot sistemul național al culturii este deja vulnerabilizat și redus la minimul posibil, în urma catastrofalelor politici de descentralizare administrativă. Pe cale de consecință, unitățile de producție culturală nu vor fi capabile să supraviețuiască nici comasărilor estimate, nici administrării comune, întrucât specificul lor de activitate nu permite îndeplinirea mai multor misiuni profesionale. Întreg textul proiectului de ordonanță a Guvernului amestecă nejustificat funcțiile publice cu funcțiile din instituțiile publice de cultură, educație, sănătate etc., după cum în tot textul se fac confuzii nepermise între obiectul de activitate al administrațiilor și obiectul de activitate al instituțiilor publice de cultură.

Nu există niciun temei juridic pentru ca administrarea instituțiilor publice de cultură să fie confundată și asimilată cu „administrația publică”. Serviciile minimale de administrare din instituțiile publice de cultură sunt de facto servicii suport pentru producerea bunurilor și serviciilor culturale, nu un scop în sine.

Deși se motivează reducerile pentru ca Guvernul să respecte prioritățile strategice și să acceseze fondurile europene pentru îmbunătățirea infrastructurii, măsurile propuse distrug tocmai infrastructura și patrimoniul celor aproximativ 300 de instituții publice de cultură pe care le propune spre desființare – aproximativ 61% din sistemul public. La acestea se vor adăuga efectele negative ale dezechilibrării sistemului cultural pe care le vor resimți nenumăratele organizații de cultură din mediul privat: producători de carte, audiovizual, arte vizuale, arhitectură, organizațiile pentru meșteșuguri, industriile culturale – organizații care nu vor putea suporta taxările impuse.

Orizontul de timp pentru care se impune aplicarea măsurilor nu ia în calcul miile de persoane disponibilizate și pierderea unui număr înfricoșător de specialiști educați care nu se vor putea orienta spre mediul privat, mai ales în cazul sectoarelor culturale subvenționate.

În plus, sunt considerate desființabile institutele de cercetare, institute care îndeplinesc una din funcțiile esențiale și de neînlocuit pentru diversele domenii de activitate – aceea de dezvoltare inteligentă și sustenabilă pe termen lung.

Problema fundamentală de care acest proiect nu ține cont este că acele sectoare pentru care statul trebuie să-și asume finanțarea nu sunt discutabile la nivel de societate, nici opționale, fiind incluse în obligațiile constituționale ale oricărui stat democratic civilizat pentru care cetățenii plătesc deja cu un procent semnificativ din veniturile lor curente. Cultura are funcții sociale de netăgăduit contribuind la prezervarea identității naționale, la formarea conștiințelor civice și la educarea cetățenilor. Cultura este singurul domeniu de acțiune la nivelul conștiințelor indivizilor, ajutându-i să se integreze în comunități, să contribuie la construcția unei națiuni, dă sens existenței, motivează și validează participarea socială.

Proiectul de ordonanță este o amenințare directă pentru accesul la cultură al populației României, deoarece distribuția teritorială a instituțiilor care oferă cultura fundamentală va fi grav și iremediabil afectată, prin implementarea acestor măsuri.

Mai jos se regăsește o analiză, realizată de INCFC, privind impactul articolului XX al proiectului de ordonanță asupra instituțiilor publice de cultură plecând de la inventarierea numărului total de posturi al acestora. Sursele datelor sunt cele mai actuale organigrame și state de funcții aprobate prin hotărâri de consiliu local, hotărâri de consiliu județean și ordine ale Ministrului Culturii, identificate pe website-urile instituțiilor în cauză sau ordonatorilor principali de credite.

În continuare, INCFC va pune la dispoziția autorităților centrale și locale date care vor reflecta impactul măsurilor anunțate asupra distribuției teritoriale a infrastructurii culturale.

Efectele Art. XX din proiectul de OUG:

Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021.  Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcționale în 2020.

Conform Art. XX din proiectul de Ordonanță de Urgență, dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, cel puțin 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri.

Având în vedere că textul menționează și numărul posturilor ocupate (mai puțin de 50) drept criteriu suplimentar, numărul de instituții care vor fi afectate este mai mare decât estimarea realizată în cadrul acestei analize.

Primul tabel prezintă situația centralizată pe tipuri de instituții, respectiv: instituții de spectacole și concerte, biblioteci, muzee și așezăminte culturale. Următoarele tabele inventariază instituțiile publice care ar urma să fie desființate.

 

 Instituții de spectacole sau concerte

Din totalul de 127 de instituții de spectacole sau concerte – cu personalitate juridică, 37 de instituții au sub 50 de posturi: 22 sunt teatre dramatice sau teatre pentru copii, iar 15 sunt filarmonici, ansambluri muzicale, centre culturale cu activitate de spectacol.

 Teatre cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă 

Alte instituții de spectacol (filarmonici, ansambluri, centre culturale cu activitate de spectacol) cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă 

Muzee

 Din cele 107 muzee cu personalitate juridică, 48 au sub 50 de posturi:

  • 6 muzee aflate în subordinea MC
  • 30 muzee aflate în subordinea consiliilor județene
  • 12 muzee aflate în subordinea consiliilor locale (orașe și municipii)

Muzee din subordinea MC cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă 

Muzee cu mai puțin de 50 de posturi aflate în subordinea consiliilor județene în organigramă 

Muzee cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă aflate în subordinea consiliilor locale (municipii și orașe) 

Biblioteci

Din cele 59 de biblioteci cu personalitate juridică, 22 de biblioteci județene au mai puțin de 50 de posturi, la care se adaugă toate cele 12 biblioteci municipale și orășenești.

Biblioteci județene cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă 

 Biblioteci municipale cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă 

Așezăminte culturale cu mai puțin de 50 de posturi în organigramă

 

Similar, vor fi afectate instituții cu caracter unic precum:

  • 42 Direcții Județene de Cultură (DJC) vor fi inițial transferate în subordine locală, apoi prin „reorganizările” prevăzute, vor fi și ele desființate. Numite impropriu „servicii descentralizate ale MC”, Direcțiile județene sunt în fapt unități deconcentrate cu sarcini exprese de monitorizare și prezervare pentru patrimoniul național și care ar trebui să fie reîntregite pentru a-și putea juca rolul, nu subordonate acelorași entități care decid afectarea obiectivelor de patrimoniu la nivel local.
  • Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală – responsabil cu desfășurarea de studii și cercetări statistice culturale, programe de formare profesională în domeniul culturii și examene de traducători. Singurul institut care elaborează „Barometrul de consum cultural la nivel național”, care fundamentează politicile și strategiile domeniului și care gestionează bazele de date pentru toate Sectoarele Culturale și Creative.
  • Centrul Național al Cinematografiei – responsabil cu gestiunea patrimoniului cinematografiei naționale, Registrului Cinematografiei și Fondului Cinematografic.
  • Administrația Fondului Cultural Național – principalul finanțator de proiecte ce susțin creația contemporană românească și valorizarea patrimoniului.
  • Arhiva Națională de Filme
  • Artexim
  • Oficiul Român pentru Drepturile de Autor