Conferința Națională a Managerilor Culturali – Ediția a 12-a

András István Demeter, ministrul culturii, este licenţiat în Arta actorului de teatru, film şi televiziune la Universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș și în Drept la Universitatea TIBISCUS, Timişoara. A câștigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru și a condus Teatrul de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara. Absolvent al masterului european de Management Cultural „ECUMEST” (Dijon, Franţa), are o experiență bogată atât în administraţia de stat, cât şi în domeniul legislativ: director general şi secretar de stat în Ministerul Culturii (trei mandate); preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune; director Casa de Producție a Televiziunii Române; două mandate (neremunerate) de membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român. Din aprilie 2011 este Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor – titlu acordat de Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor al Republicii Franceze, iar un an mai târziu a primit Medalia Regele Mihai Pentru Loialitate conferită de Regele Mihai I al României, prin brevetul nr. 253/2012.

George Gima este deputat, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mass-Media din Camera Deputaților și membru al Comisiei pentru Politică Externă și al Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO. Doctorand în diplomație culturală și securitate, are o experiență solidă în relații internaționale. A beneficiat de o bursă la Institutul de Științe Politice din Paris, în management și politică, iar ulterior a lucrat pentru compania de consultanță KPMG Paris în domenii legate de management al riscurilor, în peste 30 de state de pe glob (în America de Sud, Africa, SUA și multe state din UE). A fondat asociația CultiVezi alături de mai multe persoane publice din România, asociație care militează pentru accesul la cultură al copiilor și tinerilor din medii defavorizate. Este membru al ICDE (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană), iar pe lista sa de priorități se află politicile de acces neîngrădit la cultură pentru copii și tineri.

Carmen Croitoru este Directorul General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), profesor și expert în politici și strategii culturale. Face parte dintre primele generații care au promovat managementul cultural în România, lucrând de peste 35 de ani în sistemul cultural, atât în sectorul privat, cât și cel public. Este Conf. univ. dr. și coordonator al Cursului de Management și Marketing Cultural în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) din București. Ocupă, în prezent, funcția de Vicepreședinte al Biroului Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj - CDCPP, Consiliul Europei. Este membru al celor mai importante rețele culturale internaționale (Compendium of Cultural Policies and Trends, ENCATC, Culture Action Europe, Consiliul Științific al Biroului Regional UNESCO pentru Știință și Cultură în Europa) și este implicată în elaborarea de strategii care să deschidă calea către un cadru normativ coerent pentru cultură. Colaborează cu Ministerul Culturii de peste 15 ani, fiind implicată în dezvoltarea profesiei de manager cultural și promovarea legii privind managementul pentru instituțiile publice de cultură. De asemenea, a adus o contribuție importantă domeniului științific prin publicarea unor lucrări legate de sistemul și administrarea culturii, consumul de cultură sau analiza Sectoarelor Culturale și Creative. Din 2014, a preluat conducerea și a reorganizat Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în formula în care funcționează astăzi, devenind un liant important între autorități, instituții/organizații culturale și beneficiari. Prin lucrările coordonate, a militat, permanent, pentru dezvoltarea cercetării statistice în domeniul culturii, organizând conferințe naționale și internaționale de profil.

Prof. univ. dr. habil. Alexandru Boureanu este actor și regizor, evaluator, auditor și director general la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. În anul 1999 obține, la Universitatea din Craiova, licența în artă dramatică – actorie, la clasa actorului Remus Mărgineanu, cu media maximă. În anul 2000, ca bursier al Guvernului României, a urmat un stagiu de regie de teatru la Academia de Artă Teatrală din Sankt Petersburg, cu maestrul Ghenady R. Trostjanetzky. În anul 2001 devine membru UNITER și urmează un stagiu de cercetare în domeniul sociologiei culturii/ teatru în Elveţia, la Conservatorul din Lausanne, beneficiind de Bursa Keizo Obuchi – câştigată la competiţia organizată de UNESCO. Este absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, cu diplomă de Master în Regia spectacolului (2008). Graţie unei alte burse oferite de Guvernul Francez, în anul 2005/ 2006 realizează un stagiu la Maison des Cultures du Monde şi la Theatre de la Tempete la Cartoucherie, în Paris. În toamna lui 2006 obţine diploma de Master 2 – PRO „Les ingenieries des echanges interculturels” la Université Sorbonne III. Doctoratul în domeniul Ştiinţe economice – Management, cu tema „Impactul managementului modern în activitatea companiilor independente de teatru” la Academia de Studii Economice din Bucureşti este confirmat în ianuarie 2009. În prezent, este prof. univ dr. habil. la Universitatea din Craiova și, totodată, este conducător al Programelor de Master Arta actorului, respectiv Management și antreprenoriat cultural. A montat în jur de 20 de texte ale unor dramaturgi contemporani precum Gilles Granuillet, Matei Vişniec, Michelle Lowe, Alexandr Galin, Marine Auriole, Geo Iancu Călinescu, Eric-Emmanuel Schmitt dar şi cei consacraţi precum René de Obaldia, Leonid Zorin, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Al. Kirițescu, Leonid Andreev, Jean Genet, Eugen Ionescu, Andre Roussin etc.

András István Demeter, ministrul culturii, este licenţiat în Arta actorului de teatru, film şi televiziune la Universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș și în Drept la Universitatea TIBISCUS, Timişoara. A câștigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru și a condus Teatrul de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara. Absolvent al masterului european de Management Cultural „ECUMEST” (Dijon, Franţa), are o experiență bogată atât în administraţia de stat, cât şi în domeniul legislativ: director general şi secretar de stat în Ministerul Culturii (trei mandate); preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune; director Casa de Producție a Televiziunii Române; două mandate (neremunerate) de membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român. Din aprilie 2011 este Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor – titlu acordat de Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor al Republicii Franceze, iar un an mai târziu a primit Medalia Regele Mihai Pentru Loialitate conferită de Regele Mihai I al României, prin brevetul nr. 253/2012.

Adrian Majuru (1968) este Manager al Muzeului Municipiului București începând cu luna aprilie 2014, și profesor asociat al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. A finalizat cursuri postdoctorale prin programul POSDRU în antropologie (2011-2013) organizate de Academia Română. A fost consultant în domeniul antropologie-sociologie, în cadrul stabilirii Strategiei Naționale în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării pentru 2014-2020, Panelul socio-economic, București, iulie-august 2013. A publicat 41 de cărți de specialitate printre care: „Antropologie și Morfologie în studiul fizionomiei urbane” (2024); „Copilăria la români. Istorie și prognoză. 1850-2050” (2021); „Francisc Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944)” (2017); „Timpul orașului București” (2016); „Istoria fizionomiei urbane de la copilărie la senectute între 1800 și 2000” (2016); „Stadt der Verlockungen – Das vormoderne Bukarest zwischen Orient und Europa”, Forum Romania nr. 9, Frank & Timme, Berlin (2013); „Cum se distrau românii odinioară” (2011); „Nëpër Bukureshtin Shqiptar” (Bucureştiul albanez), «Intelligenda» collection, Shtëpia botuese „55”(Editura „55”), Tiranë (2010); „Bucureşti. Diurn şi Nocturn” (2009); „Familia Minovici-univers spiritual” (2005); „Copilăria la români. Schițe și tablouri cu prunci, școlari și adolescenți” (2006); „Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă”(2003). De peste 15 ani, publică articole în presă, colaborând de-a lungul anilor cu publicații precum Adevărul, Adevărul literar și Artistic, Capitalul, Casa Lux, Time Out, Ziarul Financiar sau Observatorul Cultural. Între anii 2010 și 2016 a colaborat cu ziarul Cotidianul, iar începând cu anul 2013 coordonează publicarea Revistei de Antropologie Urbană, revistă cu apariție semestrială.

Cristina Uruc, manager interimar al ARTEXIM, organizatorul Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. A studiat compoziția la Universitatea Națională de Muzică din București, sub îndrumarea compozitoarei Livia Teodorescu-Ciocănea (licență și master), iar în 2019 i-a fost conferit titlul de „Doctor în Muzică”, în cadrul aceleiași instituții, sub îndrumarea compozitorului Dan Dediu. Cariera în lumea organizării de concerte, evenimente culturale și spectacole și-a început-o în anul 2007, la ARTEXIM, acumulând peste șase ani de experiență în toate etapele de producție și organizare ale unuia dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică din lume. A fost manager general de proiect al Festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, precum și tour manager al renumitelor ansambluri de muzică veche „Il Giardino Armonico” și „Coro e Orchestra Ghislieri”. Din aprilie 2021 și până în februarie 2022, Cristina Uruc a fost consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu.

Oana Valeria Zaharia este manager cu experiență de peste două decenii în conducerea organizațiilor, coordonarea echipelor și dezvoltarea proiectelor culturale și administrative. În mediul public, ocupă funcția de manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului, unde a consolidat capacitatea instituției de a comunica și lucra cu comunitățile, dezvoltând programe orientate spre educație, dialog profesional și valorizarea patrimoniului. În cadrul INP, Oana a inițiat și coordonat RO HAEREDITAS – o serie de întâlniri regionale dedicate patrimoniului, construită ca platformă de discuție între specialiști, autorități și public. Prin acest program și prin alte proiecte manageriale a contribuit la modernizarea modului în care patrimoniul este explicat, prezentat și pus în dialog cu societatea. Anterior, Oana a condus companii cu structuri operaționale mari, gestionând bugete, planuri de dezvoltare și procese interne în zone precum transporturi, servicii și distribuție. Experiența acumulată în mediul privat a fost continuată în administrația publică, inclusiv ca Director al Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic, unde a coordonat inițiative culturale, proiecte de promovare turistică a capitalei și programe de monitorizare a monumentelor. Este certificată ca Evaluator de proiecte, Expert în achiziții publice și Manager de proiect. Vorbește fluent franceza și engleza și are experiență în comunicarea publică și proiectele educaționale. Activitatea ei combină competențele executive cu o înțelegere profundă a patrimoniului și a rolului său în dezvoltarea culturală și urbană.

Carmen Croitoru este Directorul General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), profesor și expert în politici și strategii culturale. Face parte dintre primele generații care au promovat managementul cultural în România, lucrând de peste 35 de ani în sistemul cultural, atât în sectorul privat, cât și cel public. Este Conf. univ. dr. și coordonator al Cursului de Management și Marketing Cultural în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) din București. Ocupă, în prezent, funcția de Vicepreședinte al Biroului Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj - CDCPP, Consiliul Europei. Este membru al celor mai importante rețele culturale internaționale (Compendium of Cultural Policies and Trends, ENCATC, Culture Action Europe, Consiliul Științific al Biroului Regional UNESCO pentru Știință și Cultură în Europa) și este implicată în elaborarea de strategii care să deschidă calea către un cadru normativ coerent pentru cultură. Colaborează cu Ministerul Culturii de peste 15 ani, fiind implicată în dezvoltarea profesiei de manager cultural și promovarea legii privind managementul pentru instituțiile publice de cultură. De asemenea, a adus o contribuție importantă domeniului științific prin publicarea unor lucrări legate de sistemul și administrarea culturii, consumul de cultură sau analiza Sectoarelor Culturale și Creative. Din 2014, a preluat conducerea și a reorganizat Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în formula în care funcționează astăzi, devenind un liant important între autorități, instituții/organizații culturale și beneficiari. Prin lucrările coordonate, a militat, permanent, pentru dezvoltarea cercetării statistice în domeniul culturii, organizând conferințe naționale și internaționale de profil.

Prof. univ. dr. habil. Alexandru Boureanu este actor și regizor, evaluator, auditor și director general la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. În anul 1999 obține, la Universitatea din Craiova, licența în artă dramatică – actorie, la clasa actorului Remus Mărgineanu, cu media maximă. În anul 2000, ca bursier al Guvernului României, a urmat un stagiu de regie de teatru la Academia de Artă Teatrală din Sankt Petersburg, cu maestrul Ghenady R. Trostjanetzky. În anul 2001 devine membru UNITER și urmează un stagiu de cercetare în domeniul sociologiei culturii/ teatru în Elveţia, la Conservatorul din Lausanne, beneficiind de Bursa Keizo Obuchi – câştigată la competiţia organizată de UNESCO. Este absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, cu diplomă de Master în Regia spectacolului (2008). Graţie unei alte burse oferite de Guvernul Francez, în anul 2005/ 2006 realizează un stagiu la Maison des Cultures du Monde şi la Theatre de la Tempete la Cartoucherie, în Paris. În toamna lui 2006 obţine diploma de Master 2 – PRO „Les ingenieries des echanges interculturels” la Université Sorbonne III. Doctoratul în domeniul Ştiinţe economice – Management, cu tema „Impactul managementului modern în activitatea companiilor independente de teatru” la Academia de Studii Economice din Bucureşti este confirmat în ianuarie 2009. În prezent, este prof. univ dr. habil. la Universitatea din Craiova și, totodată, este conducător al Programelor de Master Arta actorului, respectiv Management și antreprenoriat cultural. A montat în jur de 20 de texte ale unor dramaturgi contemporani precum Gilles Granuillet, Matei Vişniec, Michelle Lowe, Alexandr Galin, Marine Auriole, Geo Iancu Călinescu, Eric-Emmanuel Schmitt dar şi cei consacraţi precum René de Obaldia, Leonid Zorin, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Al. Kirițescu, Leonid Andreev, Jean Genet, Eugen Ionescu, Andre Roussin etc.

În cadrul turului ghidat al Teatrului Național „I.L.Caragiale” București, participanții vor putea vizita sălile de spectacol, atelierele și culisele Teatrului Național.

Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor este o cercetare complexă a istoriei culturale și vizuale a motivului alegoric al răsucirii. Proiectul își are originea într-o lectură reiterată a alegoriei platonice a Peșterii, acea acțiune de dublă „răsucire a sufletului”: o mișcare deopotrivă spirituală și fizică, exprimată în această expoziție prin dimensiunile sale figurative, morfologice, corporale și simbolice. Conceptul este ilustrat printr-un ansamblu neconvențional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice și produse industriale de masă care stabilesc dialoguri semnificative cu lucrări de artă contemporană din colecția Muzeului Național de Artă Contemporană și din colecții private.

Expoziția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele. Acestor creații li se vor adăuga lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură La Blouse Roumaine, lucrare împrumutată în mod excepțional pentru expoziție.

Expoziția prezintă o selecție din opera lui Corneliu Baba (1906-1997) construită în jurul uneia dintre temele majore ale artei universale și, în același timp, o constantă a căutărilor plastice ale artistului: portretul feminin. Expoziția este curatoriată de Liliana Chiriac și Maria Muscalu Albani.

Parcursul expozițional cuprinde mai mult de optzeci de lucrări de pictură și grafică, dar și obiecte personale sau documente ale artistului: caiete cu schițe, oglinzi, fotografii de familie, albume de artă etc., aranjate cronologic și tematic, însoțite de texte selectate din Jurnalele artistului și cu informații despre personajele reprezentate, completate de curatori.

Expoziția prezintă descoperiri provenite din complexe funerare din orașul Varna (Bulgaria) și din împrejurimile sale. Tema centrală a expoziției este reprezentarea diversă a vieții de apoi, reflectată în ritualurile funerare practicate de-a lungul secolelor. Regiunea a fost locuită de diferite populații, fiecare având o viziune proprie asupra existenței după moarte. Expoziția își propune să ilustreze varietatea acestor practici funerare, care, în unele cazuri, diferă radical. În același timp, ea prezintă istoria locuirii în zonă prin expunerea culturii materiale sub forma artefactelor.

Expoziția reunește pentru prima data, laolaltă, vase cu figuri roșii aflate în patrimoniul unor importante instituții muzeale din România. Vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia, cu forme variate și cu reprezentări de o calitate artistică deosebită, au ajuns pe teritoriul de astăzi al României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Vasele erau folosite cu precădere în context funerar, ele făcând parte din recuzita defunctului sau fiind aduse ca ofrande la mormânt. Pictura pereților mormintelor și vasele pictate erau meșteșuguri distincte, dar cu rol complementar în construirea unei imagini în jurul defunctului. Iconografia vaselor descoperite în așezările autohtonilor arată adeziunea comanditarilor (persoane cu un anumit statut social şi posibilități financiare) la religia și modelele grecești, dar modul de expresie este local, specific fiecărei şcoli și semnificativ pentru cei care le comandau/cumpărau.

Expoziția „Rovere pe Marte” prezintă un episod semnificativ din explorarea robotică a planetei vecine, prezentând istoria roverelor NASA care au ajuns pe suprafața lui Marte: Sojourner, Spirit, Opportunity, Curiosity și Perseverance. Cunoașterea acestor istorii ne arată rolul fundamental pe care roverele marțiene l-au avut în înțelegerea planetei vecine, relevând totodată și potențialul pe care acestea îl au pe viitor.

Pe lângă roverele trimise de NASA, pe Marte a ajuns, în mai 2021, și un rover trimis de agenția spațială chineză, numit Zhurong. De asemenea, în următorii ani probabil va fi trimis și un rover al Agenției Spațiale Europene, numit Rosalind Franklin. Dincolo de aprofundarea cunoștințelor despre Marte, roverele ajunse acolo au și rolul - aflat încă în fază incipientă, dar important pe viitor - de a evalua în ce măsură vor fi posibile, în decenile următoare, realizarea unor misiuni de explorare cu echipaj uman.

Expoziția invită la o incursiune în multiplele universuri și experiențe ale copilăriei, de la vârsta fragedă și primele jocuri până la întâlnirea cu grupul de prieteni și începerea școlii: universurile inocenței, purității, visurilor și descoperirilor, în care se împletesc emoțiile, gândurile, culorile spațiilor în care trăim, visăm și ne jucăm, obiectele și jocurile care ne modelează spațiul mental și emoțional, personajele care ne inspiră. Artiștii creează o lume cu multiple universuri în care ne (re)descoperim și privim viața din perspectiva unui copil.

Utilizând diverse abordări și tehnici, artiștii aduc o varietate de reflecții asupra copilăriei, momentelor, emoțiilor, experiențelor, dar și asupra persoanelor/personajelor care ne modelează viața, punând în lumină o varietate de perspective personale, pentru a crea un dialog inter-generațional, prin imagini, forme și culori.

Expoziția „Paris Pallady” se concentrează asupra perioadei petrecute de Theodor Pallady la Paris, cu o atenție deosebită acordată prieteniei sale cu Henri Matisse și influenței reciproce dintre ei. Explorăm impactul pe care l-a avut mediul artistic parizian asupra stilului distinctiv al lui Theodor Pallady și modul în care artistul a filtrat aceste influențe pentru a-și crea propriul limbaj vizual modernist.

Expoziția „Enescu și Minotaurul” spune povestea geniului George Enescu, la împlinirea a 70 de ani de la moartea sa. Expoziția comemorativă explorează atât viața personală, cât și cariera artistică a marelui maestru și include lucrări de artă, fotografii, obiecte personale și documente rare, oferind o perspectivă unică asupra moștenirii unice lăsate de Enescu.

Expoziția „Farmecul Antichității” prezintă diverse obiecte: de la vase decorate din Grecia Antică și Magna Graecia la picturi din secolele XVII-XIX și sculpturi din marmură și bronz. Expoziția evocă una dintre cele mai fascinante teme din istoria artei și a gustului artistic: farmecul exercitat, de-a lungul secolelor, de Antichitate, văzută ca un model absolut al frumuseții ideale, considerat, până în pragul modernității, valabil pentru orice epocă și orice loc.