The Cultural Consumption Barometer 2010. Dynamics of the Values under the Effects of the Economic Crisis

Barometrul de Consum Cultural 2010 a avut ca scop descrierea și analiza „peisajului cultural” din România în ceea ce privește atât nivelul infrastructurii și al resurselor culturale, cât și nivelul consumului cultural. Temele abordate în această ediție a Barometrului au fost: consumul domestic, consumul public, modificările survenite în consumul cultural în perioada 2005-2010, preferințele de consum și profilurile non-consumatorilor de activități specifice culturii înalte.

În spațiul domestic, activitățile culturale care au un caracter frecvent sunt: vizionarea programelor de televiziune, ascultarea muzicii și vizionarea filmelor. Cele mai puțin frecvente activități sunt lecturarea cărților de specialitate și folosirea internetului. În ceea ce privește consumul public, cei mai mulți respondenți participă la sărbători și evenimente locale, această activitate fiind urmată de frecventarea spectacolelor de divertisment și muzică. Pe poziții inferioare în clasament se situează consumul de teatru, operă, operetă și vizitarea muzeelor. Numărul persoanelor care au vizitat un muzeu a scăzut comparativ cu anul precedent, înregistrând un nou minim.

A doua parte a raportului a fost concentrată atât pe indicatori generali privind practicile culturale ale populației din România, cât și pe analiza dinamicii, gusturilor și achiziției de cultură scrisă, ȋn principal cărți. Printre rezultatele studiului semnalăm: creșterea interesului publicului cinefil pentru festivaluri de film (un procent de 60% dintre cei care merg la cinema au mers la astfel de evenimente), păstrarea aceleiași rate de participare la spectacolele de teatru, prezența supradimensionată a ponderii tinerilor ȋn rândul celor care merg la teatru față de restul populației, prezența relativ ridicată a obiectelor culturale „unelte” (ex.: dicționare, enciclopedii etc.) ȋn gospodării, înregistrarea colecțiilor și a activităților de colecționare ȋn aproximativ 30% dintre gospodăriile populației. În ceea ce privește cultura scrisă, aceste date indică creșterea consumului de carte non-ficțională / tehnică ȋn primii ani de după 1990, dar cartea de literatură revine ȋn anii 2000, alături de modificarea rețelei de distribuție a cărților și de efectele acumulării de cărți intergeneraționale. Ca ierarhie, bibliotecile personale sunt dominate de cărți de beletristică (romane, teatru, poezie), cărți „unealtă” (ex.: dicționare), cărți de povestiri, cărți religioase și manuale școlare. Un procent de 8% citesc foarte mult, iar un procent de 43% declară că nu citesc deloc. Datele dovedesc și creșterea spectaculoasă a achiziției de carte prin intermediul ziarelor.