Mesaje de Ziua Internațională a Muzeelor

Ținând cont de toate recomandările pentru siguranţa publică și în conformitate cu precizările Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a municipiului București, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a dat posibilitatea participanților la programul de formare profesională pentru ocupația de Muzeograf să continue, în sistem online, cursul început și suspendat în martie 2020.

În același timp, astăzi, 18 mai, sărbătorim Ziua Internațională a Muzeelor, într-un context global cu totul diferit față de anii precedenți, generând schimbări majore în cadrul domeniului culturii, care se adaptează și se reinventează pentru a putea continua activitățile, chiar și în timpul crizei Covid-19.

Intuind că gazda principală a Zilei Internaționale a Muzeelor de anul acesta va fi online-ul, în timpul cursului, participanții ne-au împărtășit câteva informații despre muzeele în cadrul cărora activează, iar, la final, fiecare dintre ei a lăsat un mesaj pentru toți colegii din acest domeniu. Iată ce a ieșit:

• Iulia-Maria Muntean – Muzeul Național Brukenthal – Secția de Istorie Naturală, Sibiu

„Misiunea principală a Muzeului de Istorie Naturală Sibiu este să educe tânăra generaţie, în spiritul cunoaşterii şi conservării naturii.

Ca elemente în maniera de prezentare se numără expunerea tridimensională prin intermediul dioramelor şi asocierea efectelor de sunet şi lumină menite să sugereze ciclul noapte-zi în fiecare dintre mediile ilustrate, toate acestea conferind expoziţiei o atmosferă dinamică, inducând vizitatorului identificarea cu trăirile unui explorator.

Sectoarele din cadrul expoziției sunt: Evoluția lumii vii, Aspecte din viața păsărilor, Ecosisteme, Paleontologie, Mineralogie, Dinozaurii din grădină.”

Prin intermediul muzeului, se construiește o imagine spațio-temporală de ansamblu a trecutului umanității și a evoluției relației om – natură. Vizitarea unui muzeu continuă, mai ales, după plecare, prin amintirea expoziției vizionate, prin informațiile dobândite, prin dorință de cunoaștere: ”When in a museum, walk slowly but keep walking.” (Gertrude Stein)

• Niculina Diana Crimu – Muzeul Național de Istorie a României, București

„Muzeul Național de Istorie a României este cel mai important muzeu al statului român. Deține obiecte cu valoare istorică descoperite pe teritoriul actual al României din timpuri preistorice și până în perioada contemporană.

Muzeul a fost înființat în anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluțiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spațiul geografic al României de astăzi. Sediul său este în clădirea fostului Palat al Poștelor de pe Calea Victoriei.

În prezent, se pot vizita Tezaurul Naţional, Lapidarium-ul şi expoziţiile temporare. Colecţiile muzeului cuprind 690.099 de obiecte (arheologie, istorie, numismatică, cărţi vechi -, filatelie). Colecţiile muzeului se îmbogăţesc în permanenţă prin donaţii, achiziţii şi noi descoperiri arheologice. Colecţiile importante sunt cele de arheologie, istorie, carte veche, numismatică, filatelie. Reprezentative sub acest aspect sunt: podoabele de aur din secolul al XI-lea descoperite la Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea); diademele de la Cotnari (jud. Iaşi) şi Goranu (jud. Vâlcea), secolele XIII – XIV; garniturile princiare transilvănene din secolele XVII – XVIII; obiectele de artă brâncovenească, îndeosebi piesele de cult din aur şi pietre preţioase, datând din prima jumătate a veacului al XVIII-lea.

Piesele expuse sunt marcate, în primul rând, de valoarea lor istorică, de legătura lor nemijlocită cu evenimente şi personalităţi proeminente ale vieţii politice, statale româneşti. Sunt prezentate astfel: obiecte personale şi însemne de autoritate ale lui Alexandru Ioan Cuza şi ale regelui Carol I; coroanele reginelor Elisabeta şi Maria; sceptrul purtat de regele Ferdinand, în octombrie 1922, la ceremonia încoronării ca suveran al României reîntregite; buzduganul regelui Carol al II-lea; bijuterii din aur şi platină, cu pietre preţioase şi semipreţioase, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea.

Într-un corp de clădire nou construit se află secţia Lapidarium ce cuprinde monumente greceşti, romane şi medievale. Primul nivel este rezervat, în exclusivitate, copiei Columnei lui Traian, realizată la scara 1:1 după originalul aflat la Roma.”

Mult succes!

• Sebastian Sascău – Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Secția Etnografie, Bacău

„Muzeul de Etnografie din Bacău este parte a Complexului Muzeal Iulian Antonescu și cuprinde o expoziție permanentă la sediul central, Colecția de etnografie Preot Vasile Heisu din Răcăciuni și o colecție de piese etnografice în cadrul Muzeului de Etnografie şi Artă Contemporană Dimitrie N. Ghika Comăneşti.

Avem o zestre de aproximativ 5000 de piese provenite din donații si achiziții, grupate în câteva colecții de bază: Ocupații-Obiceiuri, Ceramică, Textile și Port Popular, Colecția Răcăciuni și Colecția Comănești.

Piesele din patrimoniul Muzeului de Etnografie din Bacău au o importanță locală deosebită, fiind mărturii asupra vieții strămoșilor noștri care au trăit în cele trei zone etnografice ale județului nostru: zona Trotuș, zona Siret-Bacău și zona Colinelor Tutovei.

Obiectele ce pot fi admirate în muzeul nostru sunt prezentate în câteva segmente ce cuprind ocupațiile principale și secundare, industria casnică țărănească, școala de altădată, meșteșugurile locale, elemente de magie și leacuri populare, o gospodărie cu elementele ei, un segment legat de viața spirituală și unul legat de obiceiuri și tradiții.

La Răcăciuni se poate admira o valoroasă colecție de obiecte, în special de port popular de la începutul secolului trecut, de pe Valea Siretului, iar la Comănești sunt piese specifice zonei Văii Trotușului.

Să privească cu optimism către viitorul muzeului și să îl considere ca pe o schimbare de viziune și paradigma.

• Cristina Dema – Muzeul Presei „Sever Bocu”, Jimbolia, jud. Timiș

„Povestea acestui muzeu începe din pasiunea pe care Petre Stoica a avut-o pentru tot ceea ce înseamnă această sferă a presei, a jurnalismului, a tipăriturilor, a colecționării. Jimbolia a avut norocul ca după ce Petre Stoica a locuit o bună perioadă la București, să dorească să revină în Banat (el fiind născut în localitatea Peciu Nou), unde să își pună în practică visul de a înființa, iată, unicul muzeu al presei de pe teritoriul României. Orașul bănățean a avut inspirația de a-l primi și de a-i oferi un spațiu unde să pună laolaltă, după cum el spunea, muntele de valori pe care îl deținea. Vremea în care scriitorul, traducătorul, publicistul și bibliofilul Petre Stoica a trăit pe meleagurile Jimboliei a fost una de înflorire culturală, Muzeul Presei fiind, din 2007, parte a buchetului valorilor.

Muzeele ar trebui celebrate în fiecare moment în care își îndeplinesc scopul, funcțiile (cu deosebire cele mai ușor observabile – acelea care implică publicul). Călătoria unui vizitator care trece pragul Muzeului Presei Sever Bocu nu se oprește acolo. Continuă în spațiu și timp, pe meleaguri mai îndepărtate sau mai actuale. Imersiunea printre literele Albinei Românești (1837), Telegrafului Român, Foii pentru Minte, Inimă și Literatură, Resboiului, Daciei literare, Adevărului literar și artistic, precum și a altor publicații din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ziare și reviste din secolele XX și XXI în limbi precum română, germană, maghiară, sârbă, engleză, franceză, italiană, bulgară, turcă, ebraică etc. contribuie la călătoria multiculturală pe care vizitatorul o are după ce își îngăduie timpul necesar pentru a mai face un pas.”

Ziua Muzeelor este de fiecare dată când ne (re)amintim de ce am ales această meserie!

• Despina Hașegan – Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, București

„Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Deține o colecţie de peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă, în principal, provinciile româneşti, state şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. Găzduit într-o vilă ce păstrează farmecul și atmosfera începutului de secol XX, muzeul se află într-o zonă centrală, cochetă și liniștită a orașului, ce amintește parfumul vechiului București. Prin expozițiile, evenimentele culturale și activitățile diverse pe care le organizează, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor, un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, căutat și apreciat depotrivă de către specialiști și de diferitele categorii de public.”

E o aniversare pe care nu o vom uita, așa cum nu trebuie să uităm că întotdeuna cultura ne face bine! La mulți ani!

• Sorin Duta – Liceul Tehnologic „Brătianu”, Drăgășani

„Muzeul Viei si Vinului Drăgășani, muzeu eminamente etnografic, reper cultural în zonă și motiv de mândrie locală, are o secție dedicată obiectelor și artefactelor antice, fiind descoperite în situl Rusidava din apropiere, o secție de obiecte medievale (acte ale domnitorilor, zapisuri, monede, obiecte de prelucrare medievală a viței de vie), o colecție de costume populare și obiecte casnice vechi (până în sec. al XIX-lea), secția dedicată tehnicii de prelucrare a viței de vie, de fotografie, secția diplomelor și medaliilor prin care se recunoștea până în 1889 calitatea vinurilor, regina acestei colecții fiind discul care înglobează medaliile adunate de Iordache Ionescu, din 1879 până în 1889. Muzeul a fost creat în 1974, după lungi încercări al căror efort a fost susținut de medievalistul Dumitru Bălașa, iar cladirea actuală, în stil neoromânesc, este o podoabă arhitectonică. Muzeul se bucură de sprijinul acordat de Primărie și Consiliul Local, fiind readus la viață în 2016, prin renovări și achiziții noi.”

Le doresc să continue frumoasa muncă, amintindu-le că sunt parte din Istorie și depozitarii unei moșteniri culturale, timpul aici căpătând o dimensiune creatoare. Deși e factor de limitare, devine și premisa efectuării muncii de muzeograf. La mulți ani! 

• Alexandru Neicu – Muzeul bisericesc Lipova, jud. Arad

„Muzeul bisericesc de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Lipova s-a constituit în urmă cu mulți ani, pentru a oferi mărturii palpabile despre viața spirituală foarte bogată din una dintre cele mai vechi urbe a vestului țării.

Acest muzeu atestă ortodoxia elementului românesc din zona aceasta și evidențiază moștenirea celor doi sfinți canonizați de BOR: Visarion Sarai și Sava Brancovici.

Muzeul nostru este unul deosebit prin faptul că întregul ansamblu bisericesc constituie valoare, inclusiv biserica, care este monument istoric, clasa A. Pe lângă o colecție de praznicare pictate de iconarul Ștefan Tenețchi, mai sunt deținute obiecte de cult foarte valoroase și carte veche.”

Optimism, spor și adaptare! Avem o menire importantă!

• Violeta Cosor – Muzeul Național de Istorie Naturala „Grigore Antipa”, București

„Dacă doriți să porniți într-o impresionantă călătorie în diferite zone ale lumii, de la naşterea Universului până astăzi, veniți în cel mai mare și mai cunoscut muzeu din țara noastră,  ocupant al locului cinci în topul celor mai frumoase muzee de istorie naturală din lume, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Vă așteptăm să admirați singurul schelet întreg, unicat mondial, al unuia dintre cele mai mari mamifere care au existat vreodată, Deinotherium gigantissimum (n.r. – animal îngrozitor), descoperit în Mânzați, judeţul Vaslui, de către Gr. Ştefănescu (1890). Puteți vedea dioramele istorice realizate în 1907, primele diorame zoogeografice moderne din lume, concept preluat şi extins ulterior și în marile muzee ale lumii. Sub acoperișul muzeului sunt adăpostite peste două milioane de exemplare de nevertebrate şi vertebrate, actuale și fosile, provenind atât din România, cât şi din diverse zone geografice ale lumii. Vă puteți delecta cu o serie de colecții absolut impresionante, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial. Puteți descoperi, cunoaște, învăța și experimenta multe lucruri interesante  prin participarea la variatele programe educaționale susținute de către cercetătorii și specialiștii muzeului, dar și la diverse alte manifestări inedite, interactive, adresate tuturor categoriilor de vârstă.

Vă așteptăm pentru o experiență de neuitat în una dintre cele mai fascinante și mai importante instituţii de ştiinţă, educaţie, cultură, dar şi de divertisment din ţară, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa!”

La mulți ani cu sănătate!!! 

• Cornea Roxana – Muzeul Casa Mureșenilor, Secția de literatură Casa „Ștefan Baciu”, Brașov

„Casa Mureșenilor și Casa Baciu interpretază şi celebrează trecutul într-un context al prezentului şi al viitorului. Muzeele noastre există pentru a arăta un posibil model uman de urmat. Braşovenii de azi trebuie să ştie cum erau braşovenii de altădată, şi de aceea, acest muzeu le aduce aminte permanent că viitorul are o inimă antică. Mureşenii şi contemporanii lor (Gheorghe Dima, Paul Richter, Ioan Baciu, Ştefan Baciu, Mira Simian) reprezentau un model de civilizaţie urbană de tip multicultural, iar aceste muzee vor încerca să insufle acest spirit şi tinerei generaţii.  Cunoscută de brașoveni sub denumerea de Casa Galbenă, Casa Ştefan Baciu este singurul muzeu dedicat unui român din diaspora, Ştefan Baciu (n. Braşov, 1918 – d. 1993, Honolulu), poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat, profesor universitar). Construită în stil modernist interbelic, casa a fost ridicată după planurile renumitului arhitect, Coloman Halász fratele celebrului grafician şi fotograf Brassai, stabilit în Franţa, prietenul şi fotograful lui Picasso.

Colecţiile muzeului cuprind aproximativ 10.000 unităţi: lucrări de artă decorativă şi plastică (mobilier stil Biedermeier, porţelanuri, fildeş, picturi), fotografii, o bibliotecă cu 3.700 de volume şi peste 1.800 de manuscrise şi documente, care au aparţinut nu numai poetului, ci întregii familii Baciu: Ioan Baciu (tatăl poetului), Else (mama – n. Sager), Ioana (sora, teatrolog – căsătorită Mărgineanu), Mira (n. Simian – soţia poetului, traducătoare, poetă, jurnalistă, profesor universitar de Literatură franceză contemporană, galeristă și pictoriță). În centrul atenţiei se află biblioteca, în care sunt expuse cca. 1.900 de cărţi şi reviste.”

No culture, no future!

• Török Enikő-Mária – Colecția Publică de Drept Privat, de Interes Regional – Expoziția Cinegetică din Sfântu-Gheorghe, jud. Covasna

„Expoziția Cinegetică este găzduită de Casa Bene, una dintre cele mai frumoase clădiri considerate monument istoric al orașului Sfântu Gheorghe, construită în anul 1914 și renovată în 2013.

Inaugurarea a avut loc în mai 2013, iar în septembrie, Expoziția Cinegetică a fost declarată instituție protejată de către Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului, asigurând astfel recunoașterera internațională a culturii noastre vânătorești care evidenţiează și promovează obiceiurile şi tradiţiile de vânătoare ale zonei.

Majoritatea trofeelor și obiectelor de vânătoare expuse au fost donate de domnul Sárkány Árpád, provenind din moștenire și din colecția proprie. Pe lângă acestea, au donat sau au expus trofee și obiecte atât vânătorii din zonă, cât și din alte părți ale țării.

Prezentarea colecției este organizată tematic. Astfel, vizitatorii pot admira diorama Carpaţilor de Curbură, sala Africa, sala trofeelor de selecţie, camera vânătorului, bârlogul ursului în mărime naturală şi alte exponate interesante. Expoziţia cuprinde peste 500 de trofee, din care multe au participat la expoziții mondiale și care ocupă locuri proeminente ale clasamentului mondial.

Informaţii suplimentare despre speciile sălbatice prezentate în cadrul expoziţiei se pot obţine și cu ajutorul dispozitivului Touch-screen, iar prin vânătoarea virtuală atât adulții cât și copiii au o posibilitate de distracție interesantă.

Am convingerea că fiecare dintre noi și-ar fi dorit nespus de mult, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, să dispară liniștea din muzee și un public numeros să fie copleșit și de această dată de moștenirea noastră culturală…ca atunci…în ziua inaugurării…

Cred că ne vom putea bucura din nou de un timp prețios dedicat culturii și educației și  ne vor regăsi din nou bucuriile pe care le simțeam la sărbătorirea acestei zile…. Optimism, dragi colegi muzeografi! La mulți ani!

Le mulțumim tuturor pentru contribuții și nu uitați să accesați noua pagină a secțiunii „Cultura în Carantina – Monitorizarea domeniului cultural în timpul crizei Covid-19”, de pe platforma Culturadata Interactiv, pentru a afla ultimele noutăți legate de reluarea programului de vizitare al muzeelor: https://culturadatainteractiv.ro/monitorizarea-domeniului-cultural-in-timpul-crizei-covid19/reluarea-programului-cu-publicul/.