Barometrul de Consum Cultural 2015

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală lansează volumul „Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe”, cel mai important și mai amplu studiu de acest tip din România.

Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe (vizualizaţi aici)

În 2015 s-au împlinit 10 ani de când Barometrul măsoară nivelul de consum cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip la nivel național, construit pe modele europene similare.

Ediția aniversară cuprinde trei teme majore – preferințe, practici și tendințe –care sintetizează principalele direcții de cercetare ale Barometrului și care surprind caracterul amplu, tridimensional al sistemului cultural.

coperta-bcc-2015_fata

Ce este Barometrul de Consum Cultural?

Barometrul de Consum Cultural prezintă statistici la zi despre sectoarele culturale și creative, ia pulsul vitalității culturale în spațiul public și spațiul domestic, identifică profiluri de consumatori / vizitatori / audiențe și oferă informații esențiale pentru proiectele de dezvoltare locală prin cultură.

De-a lungul celor zece ani am abordat teme precum: infrastructura de distribuție a bunurilor și serviciilor culturale, patrimoniul cultural, infrastructura culturală privată, capitalul cultural, bugetul alocat consumului cultural și modul de petrecere a timpului liber în rândul populației din România.

 

Ce tematici sunt abordate în noul barometru?

Cele opt capitolele reflectă dinamica valorilor și practicilor din societatea românească de astăzi și modul în care populația se raportează la sectorul cultural:

  • »      Managementul cultural;

  • »      Consum cultural non-public;

  • »      Pirateria digitală;

  • »      Artele vizuale: cunoaștere, gust și participare;

  • »      Consumul de film și cinema;

  • »      Practici de vizionare, preferințe și profiluri de spectator;

  • »      Tinerii, cultura și creativitatea;

  • »      Participarea la festivaluri: practici și tipuri de public;

  • »      Consumul cultural și practicile de agrement în spațiul public.

Cui se adresează?

  • »      specialiştilor din sectoarele culturale şi creative;

  • »      artiștilor creatori;

  • »      managerilor instituțiilor și organizațiilor culturale;

  • »      publicului larg – destinatarii serviciilor culturale

Am pornit de la convingerea că domeniul cultural nu reprezintă un loc rezervat elitelor, ci un instrument care activează conștiința civică, un catalizator al energiilor creative, un spațiu unic în care sentimentul apartenenței, emoția întâlnită în fața frumosului artistic și contribuția personală la un mai-bine posibil se stimulează reciproc.

Barometrul de Consum Cultural 2015 reflectă realitatea culturală a societății românești de astăzi, o realitate în cifre și procente, nevoalată, bazată pe analize temeinice pe care vă invităm să le descoperiți!

Sectoarele Culturale și Creative din România. Importanța economică și contextul competitiv [2015]

Sectoarele Culturale și Creative din România. Importanța economică și contextul competitiv Autori: Valentin Cojanu, Carmen Croitoru, Anda Becuț. – București: Pro Universitaria, 2015 ISBN 978-606-26-0491-2

sectoarele-culturale-si-creative-din-romania-importanta-economica-si-contextul-competitiv-2015 Sectoarele Culturale și Creative din România

află mai multe

Barometrul de Consum Cultural [2014] Cultura între global și local

Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura între global și local / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală / Autori: Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Tatiana Cristea, Alexandra Mitoi, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu

ISBN 978-606-26-0246-8

Cuprins:

Introducere [Carmen Croitoru, Anda Becuț]

Structura volumului [Carmen Croitoru, Anda Becuț]

Aspecte metodologice ale cercetărilor în domeniul consumului cultural [Andrei Crăciun]

Capitolul 1 – De la non-consum la strategii de stimulare a consumului cultural [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]

Capitolul 2 – Consumul cultural în spațiul public. Date generale [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]

Capitolul 3 – Artele spectacolului, între alfabetizare și elitizare [Carmen Croitoru, Bianca Bălșan]

Capitolul 4 – Patrimoniul cultural construit. O analiză a percepției populației [Anda Becuț]

Capitolul 5 – Muzeele din București: practici de vizitare și profilul publicului [Bogdan Pălici]

Capitolul 6 – Artiştii şi persoanele active în sectoarele culturale şi creative: percepţii, atitudini şi opinii întâlnite în rândul populaţiei [Andrei Crăciun]

Capitolul 7 – Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice și consumul cultural domestic [Ioana Ceobanu, Tatiana Cristea]

Capitolul 8 – Cultură națională versus cultură străină în contextul globalizării [Ștefania Voicu]

Anexe

Vizualizare Publicație în limba română

Barometrul de Consum Cultural [2012] Cultura și noile tehnologii, între sedentarism și activism cultural

Barometrul de Consum Cultural. Cultura și noile tehnologii, între sedentarism și activism cultural / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală;  Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu. ProUniversitaria – București, 2014

ISBN 978-606-26-0112-6

Publicația editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală prezintă materiale realizate de echipa de cercetare a Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii în anul 2012.

 

Cuprins:

Introducere

Date generale

Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice

Teatru, Operă și Muzică: O privire de ansamblu asupra publicului în artele spectacolului

Consumul cultural și practici de timp liber în rândul copiilor

Activități sportive și de recreere fizică în România contemporană: Practici și Modele

 

Vizualizare Raport în limba română

Sectorul Cultural din România – Infrastructură. Resurse. Consum [2007]

Sectorul Cultural din România – Infrastructură. Resurse. Consum / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii; Anda Becuț, Liviu Chelcea (coord.), Lucian Dobracă, Radu Mălureanu, Gabriel Jderu, Marius Lazăr, Raluga Nagy, Gabriel Simion – Iași; Polirom 2007

ISBN 978-973-46-0818-8

 

Cuprins

Introducere

1. Statistici Comparative ale Sectorului Cultural din România și din câteva țări Europene

2. Evoluția Sectorului Cultural în România (1995-2005)

3. Diferențe Regionale și între Județe

4. Evoluția Sectorului Cultural în Regiunile de Dezvoltare (1995-2005)

5. Barometrul de Consum Cultural 2005

6. Barometrul de Consum Cultural 2006

Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright în România [2008]

Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright în România / Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, Institutul de Economie Națională; Cătălin Dărășteanu, Delia Mucică, Rodica Pârvu, Valentina Vasile, Gheorghe Zaman – București, aprilie 2008.

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Cadrul Legal și Instituțional

Capitolul 2. Metodologie

Capitolul 3. Contribuția Economică a Industriilor Bazate pe Copyright (IC)

Capitolul 4. Contribuția Economică a Industriilor Core-IC

Capitolul 5. Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright Non-Core

Capitolul 6. Comparații Internaționale

Capitolul 7. Concluzii și Recomandări

Rezumat. Studiul a fost realizat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, în parteneriat cu Oficiul Român pentru Drepturi de Autor și Institutul de Economie Națională, cu asistența tehnică a Organizației mondiale de proprietate intelectuală. Folosind date oficiale, studiul demonstrează importanța ridicată a industriilor creative la produsul intern brut (PIB), forța de muncă, comerțul extern și investiții. A existat o creștere semnificativă a ponderii acestor industrii în economia României, la 5,55% din PIB în 2005 prin comparație cu 3,75% în 2002. Aceste ramuri de activitate ocupau un număr de 180.450 de angajați la firmele din industriile creative în 2005, adică 4,19% din forța de muncă activă, o cifră comparabilă cu alte sectoare (7,63% – construcții; 7% – transport, depozitare, comunicare; 5,26% – tranzacții imobiliare) și mai ridicată decât în sectoare precum mineritul (117.000 de angajați) sau hoteluri și restaurante (133.000 de angajați). În perioada 2000-2005, numărul firmelor din industriile creative s-a mărit de peste 4,22 ori, de la 3.873 la 16.381. Cele mai importante creșteri au fost la producția de filme cinematografice și video (peste 12 ori); creație și interpretare artistică și literară (9,5 ori); consultanță și furnizare de alte produse software (7,6 ori); publicitate (peste 6,5 ori); editarea înregistrărilor sonore (6,2 ori). În perioada 2000-2005 a existat o tendință de scădere a rentabilității medii (de la 8,9% în 2000 la 5,83% în 2005), datorată creșterii numărului de firme și a concurenței, precum și reducerii prețurilor. Componentele care au absorbit cel mai mare volum de forță de muncă în 2005 erau: activitățile de tipărire – 15.013 salariați (14,75% din total IC); publicitate – 14.617 salariați (14,36% IC); activități de radio și televiziune – 12.486 de salariați (12,27% IC); editarea de programe – 12.409 salariați (12,19% IC); editarea ziarelor – 5.949 de salariați (5,84% IC); editarea cărților – 4.871 de salariați (4,78% IC). Raportul conține multe date și analize legate de economia industriilor creative din România.

Diagnoza Sectorului Cultural – Instrument pentru Managementul Culturii [2009]

Diagnoza Sectorului Cultural – Instrument pentru Managementul Culturii / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii; Anda Becuț, Liviu Chelcea (coord.), Monica Stroe, Ștefania Voicu, Oana Donose, Crăița Curteanu, Bogdana Humă, Mihai Popa – Iași; Polirom 2009

ISBN 978-973-46-1572-8

Cuprins

Introducere

1. Diagnoza Culturii în Spațiul Public

1.1. Cultura în Spațiul Public. Analiza Evenimentelor Culturale Desfășurate în București

1.2. Vitalitatea Culturală a Orașelor din România 2008

1.3. Sibiu Capitală Culturală Europeană. Raport pentru ultima etapă a studiului de impact, iunie-iulie 2008

1.4. Studiu Referitor la Situația Muzeelor din România

2. Diagnoza Industriilor Culturale

2.1. Schița unei Politici de Stimulare a Creativității

2.2. Studiul Audienței Festivalului Național de Teatru, Organizat de UNITER, noiembrie 2008

2.3. Digitizarea Patrimoniului Cultural în Europa: Cazul României

Participare și Consum Cultural în Rândul Rromilor [2010]

Participarea și Consumul Cultural în Rândul Rromilor / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher – de Andreea Racleș, Ștefania Voicu, Monica Stroe, Anda Becuț – București, 2010

 

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele, Metodologia Cercetării și Profilul Socio-demografic al Respondenților

3. Identitate și Valori ale Populației Rrome

4. Limba și Media

5. Practicarea Meseriilor Tradiționale de către Rromii Participanți la Studiu. Meseriile Tradiționale… Încotro?

6. Ce Abilități au Membrii Comunităților Rrome

7. Consum Cultural. Nevoi Culturale și Tipuri de Evenimente Frecventate

8. Receptarea Activității Organizațiilor pentru Rromi și Așteptările Potențialilor Beneficiari de la Centrul Național al Culturii Rrome

9. Concluzii și Recomandări

Rezumat. Studiul realizat de CSCDC la solicitarea Centrului Național de Cultură a Rromilor a avut ca obiective elaborarea unor metodologii prin care să fie identificate și cuantificate dimensiunile resurselor culturale și a consumului cultural din cadrul comunităților rrome din 33 de localități ale județului Ilfov. Pentru aceasta, au fost realizate 120 de interviuri în rândul rromilor aparținând tuturor categoriilor de vârstă și alte 39 de interviuri cu reprezentanții administrației locale. Rezultatele au vizat aspecte legate de perspective precum crearea programelor privind meșteșugurile tradiționale rrome, crearea de metode noi de producție și distribuție a produselor, înglobarea produselor culturale rrome în circuitul internațional și asteptări legate de mass-media minoritară.