Consum și practici culturale în rândul populației municipiului și zonei metropolitane Brasov [2015]

Consum și practici culturale în rândul populației municipiului și zonei metropolitane Brasov / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală; Coordonatori: Carmen Croitoru, Andrei Crăciun, Anda Becuț, Autori: Alexandru Dragomir, Ștefania Voicu, Silvia Caraiman, Editura ProUniversitaria, 2015

ISBN 978-606-26-0454-7

Rezumat

Studiul furnizează autorităților locale informații relevante despre profilul consumului cultural al populației rezidente, oferind premisele dezvoltării unei strategii culturale adaptate nevoilor locale, cu un orizont pe termen mediu și lung. De asemenea, introduce o noutate în studierea consumului cultural dat fiind că a fost inclusă în analiză și zona metropolitană Brașov, cele două eșantioane permițând o viziune de ansamblu asupra relațiilor culturale ce se stabilesc între un mare centru urban și localitățile limitrofe. Studiul este util Ministerului Culturii pentru că oferă o imagine fidelă a situației culturii într-un centru urban de talie mare, altul decât Bucureștiul.

OBIECTIVE:

  • 1. Determinarea nivelului de consum cultural desfășurat în spațiul domestic;
  • 2. Determinarea nivelului de consum cultural desfășurat în spațiul public;
  • 3. Identificarea preferințelor de consum sub aspectul formei și conținutului produselor culturale, cu detaliu pe anumite tipuri de produse;
  • 4. Măsurarea gradului de înzestrare a gospodăriilor cu elemente de infrastructură culturală (care facilitează distribuția și consumul produselor culturale), precum și cu bunuri culturale (cărți, de exemplu);
  • 5. Descrierea comportamentului digital al populației, cu detaliu pe apropierea mediului digital de practicile culturale cotidiene;
  • 6. Identificarea factorilor care pot stimula participarea culturală;
  • 7. Descrierea interacțiunii populației cu instituțiile locale de cultură, precum și cu entitățile private ce desfășoară activități ce circumscriu / se intersectează cu domeniul cultural;
  • 8. Identificarea modului în care populația locală se raportează la / interacționează cu patrimoniul cultural construit;
  • 9. Identificarea modului în care populația locală se raportează la titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021”, din perspectiva candidaturii propriului oraș.
  • 10. Identificarea conexiunilor existente între municipiul Brașov și localitățile zonei metropolitane Brașov în materie de consum cultural;
  • 11. Descrierea și determinarea frecvenței practicilor care determină multiculturalismul la nivel local.

 

Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale și creative din România [2016]

Echipa de redactare: dr. Carmen Croitoru, dr. Valentin Cojanu, dr. Delia Mucică, dr. Anda Becuț

Echipa INCFC: Cătălin Dărășteanu, Ioana Ceobanu, Alexandra Ciocănel, Tatiana Cristea, Bogdan Pălici, Alexandru Dragomir,

Ioana Lungu, Ana Maria Despoiu

Editura Pro Universitaria, 2016

ISSN 2537 – 5792, ISSN-L 2537 – 5792

 

Cartea Albă își propune să reunească sub conceptul mai larg de Sectoare Culturale și Creative domenii care sunt tradițional orientate spre piațǎ și, în consecințǎ, predispuse sǎ genereze dezvoltare economicǎ și altele mai puțin orientate spre piațǎ, dar care au însǎ un rol mai puternic din perspectivǎ socialǎ (coeziune și incluziune comunitarǎ).

Un document Cartea Albă marchează punctul zero al unui proces, în cazul de față al procesului de valorificare programată a potențialului sectoarelor culturale și creative (SCC). Documentul Cartea Albă are menirea de a trasa și câteva linii directoare pe baza cărora se pot construi ulterior intervenții punctuale pe fiecare sector sau domeniu.

Obiectivele Cărții Albe au fost: – definirea sectoarelor culturale și creative, – prezentarea stadiului lor actual, – evidențierea potențialului economic și social al acestora. Potrivit modelului propus în acest document, sectoarele sunt de trei tipuri (culturale, creative și transversale) și reunesc 11 subdomenii, după cum urmează: 1. Biblioteci și arhive 2. Patrimoniu cultural 3. Meșteșuguri și artizanat 4. Artele spectacolului 5. Arhitectură 6. Carte și presă 7. Arte vizuale 8. Audiovizual și multimedia 9. Publicitate 10. IT, software și jocuri electronice 11. Cercetare-dezvoltare

Cartea Albǎ pornește de la performanțele sectoarelor culturale și creative din ultimii ani, evidențiate în evoluția cifrei de afaceri, a numǎrului de angajați, a profitului și productivitǎții muncii.

Cifra de afaceri per total SCC a avut o creștere foarte mare în perioada 2011-2015, de la aproximativ 6 miliarde de euro la aproape 10 miliarde de euro. Cea mai spectaculoasǎ creștere se înregistreazǎ în evoluția profitului care s-a triplat în perioada analizatǎ de la aproximativ 250 de milioane de euro în 2011 la 800 de milioane de euro în 2015.

În ceea ce privește evoluția productivitǎții muncii, media naționalǎ a înregistrat o ușoară creștere în perioada analizatǎ, menținându-se aproape de nivelul de 40.000 de euro la numǎrul de angajați. Numărul angajaților în sectoarele culturale și creative (date referitoare în principal la mediul privat) a înregistrat o mică creștere în perioada analizată, fiind constant sau având mici fluctuații pe anumite subsectoare.

The Cultural Consumption Barometer. Dynamics of the Values under the Effects of the Economic Crisis [2010]

The Cultural Consumption Barometer. Dynamics of the Values under the Effects of the Economic Crisis / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală; Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Tamara Băleanu, Bianca Bălșan, Andrei Crăciun, Crăița Curteanu, Oana Donose, Bogdan Pălici, Eugen Stancu, Ștefania Voicu, ProUniversitaria – București, 2014

ISBN 978-606-26-0113-3

Publicația editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală prezintă materiale realizate de echipa de cercetare a Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii în anul 2010.

 

Cuprins

  • Introduction
  • First edition
  • Research methodology Notes
  • Domestic consumption
  • Public consumption
  • High Culture
  • Mass Culture
  • Non-cultural leisure activities
  • Consumer preferences
  • Movie genre
  • Music genre
  • Theatre genre
  • Consumption spaces
  • Non-attendance of high culture activities
  • Theatre non-attendance
  • Museums and Exhibitions non-attendance
  • Using the 2% provision to support the NGOs
  • Conclusions
  • Second edition
  • Methodology
  • Cultural consumption within the public space
  • Cinema
  • Theatre and museums – an overview
  • Opera and operetta – a perspective on the public in Bucharest
  • Cultural consumption within the private space
  • Private cultural infrastructure
  • Private consumption of cultural objects
  • Life style and cultural consumption
  • Lifestyles and cultural consumption
  • Diverse cultural experiences – factors of cultural consumption
  • Music – a radiography of musical preferences
  • Cultural consumption among youth aged 15-34
  • Effects of the economic crisis on the cultural consumption
  • Cultural consumption dynamics from the viewpoint of the economic crisis
  • Bibliography

 

Rezumat:

Barometrul de Consum Cultural 2010 a avut ca scop descrierea și analiza „peisajului cultural” din România în ceea ce privește atât nivelul infrastructurii și al resurselor culturale, cât și nivelul consumului cultural. Temele abordate în această ediție a Barometrului au fost: consumul domestic, consumul public, modificările survenite în consumul cultural în perioada 2005-2010, preferințele de consum și profilurile non-consumatorilor de activități specifice culturii înalte. În spațiul domestic, activitățile culturale care au un caracter frecvent sunt: vizionarea programelor de televiziune, ascultarea muzicii și vizionarea filmelor. Cele mai puțin frecvente activități sunt lecturarea cărților de specialitate și folosirea internetului. În ceea ce privește consumul public, cei mai mulți respondenți participă la sărbători și evenimente locale, această activitate fiind urmată de frecventarea spectacolelor de divertisment și muzică. Pe poziții inferioare în clasament se situează consumul de teatru, operă, operetă și vizitarea muzeelor. Numărul persoanelor care au vizitat un muzeu a scăzut comparativ cu anul precedent, înregistrând un nou minim.

A doua parte a raportului a fost concentrată atât pe indicatori generali privind practicile culturale ale populației din România, cât și pe analiza dinamicii, gusturilor și achiziției de cultură scrisă, ȋn principal cărți. Printre rezultatele studiului semnalăm: creșterea interesului publicului cinefil pentru festivaluri de film (un procent de 60% dintre cei care merg la cinema au mers la astfel de evenimente), păstrarea aceleiași rate de participare la spectacolele de teatru, prezența supradimensionată a ponderii tinerilor ȋn rândul celor care merg la teatru față de restul populației, prezența relativ ridicată a obiectelor culturale „unelte” (ex.: dicționare, enciclopedii etc.) ȋn gospodării, înregistrarea colecțiilor și a activităților de colecționare ȋn aproximativ 30% dintre gospodăriile populației. În ceea ce privește cultura scrisă, aceste date indică creșterea consumului de carte non-ficțională / tehnică ȋn primii ani de după 1990, dar cartea de literatură revine ȋn anii 2000, alături de modificarea rețelei de distribuție a cărților și de efectele acumulării de cărți intergeneraționale. Ca ierarhie, bibliotecile personale sunt dominate de cărți de beletristică (romane, teatru, poezie), cărți „unealtă” (ex.: dicționare), cărți de povestiri, cărți religioase și manuale școlare. Un procent de 8% citesc foarte mult, iar un procent de 43% declară că nu citesc deloc. Datele dovedesc și creșterea spectaculoasă a achiziției de carte prin intermediul ziarelor.

Vizualizare volum

The Cultural Consumption Barometer [2012]

The Cultural Consumption Barometer. Culture and New Technologies, between Sedentariness and Cultural Activism [2012]

The Cultural Consumption Barometer. Culture and New Technologies, between Sedentariness and Cultural Activism / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală; Autori: Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu. ProUniversitaria – București, 2014

ISBN 978-606-26-0114-0

Publicația editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală prezintă materiale realizate de echipa de cercetare a Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii în anul 2012.

Cuprins:

Introduction

General Data

The domestic network of electronic cultural goods

Theatre, opera, music: an overview on the public of performing arts

Cultural consumption and leisure practices among children

Sports and physical recreation activities in contemporary Romania: practices and models

Rezumat

Ediția din anul 2012 a Barometrului de Consum Cultural este dedicată analizei unor teme de actualitate și acordă o importanță deosebită modului în care populația generală accesează și consumă produse culturale în spațiul public sau în spațiul privat. Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice, activitățile de loisir, tipurile de public pentru artele spectacolului, alegerile și curiozitățile copiilor ca viitori actori ai consumului cultural și participarea la evenimente sportive sunt principalele teme tratate în această ediție. Menținerea ierarhiei preferințelor pe parcursul ultimilor cinci ani arată că există un public devotat anumitor evenimente culturale, însă consumul ridicat de materiale audio-video piratate de pe internet, neglijarea practicării unui sport de întreținere sau gradul redus de înscriere al copiilor în activități extracurriculare sau de performanță demonstrează existența unor probleme legate atât de oferta și infrastructura culturală, cât și de lipsa accesului la informație.

Vizualizare volum în limba engleză

The Cultural Consumption Barometer. Culture between Global and Local [2014]

Cultural Consumption Barometer. Culture between Global and Local/ Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală / Autori: Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Tatiana Cristea, Alexandra Mitoi, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu, ProUniversitaria, 2014

ISSN 2393-3089 : ISSN L 2393-3089

ISBN 978-606-26-0246-8

Cuprins:

  • Introducere [Carmen Croitoru, Anda Becuț]
  • Structura volumului [Carmen Croitoru, Anda Becuț]
  • Aspecte metodologice ale cercetărilor în domeniul consumului cultural [Andrei Crăciun]
  • Capitolul 1 – De la non-consum la strategii de stimulare a consumului cultural [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]
  • Capitolul 2 – Consumul cultural în spațiul public. Date generale [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]
  • Capitolul 3 – Artele spectacolului, între alfabetizare și elitizare [Carmen Croitoru, Bianca Bălșan]
  • Capitolul 4 – Patrimoniul cultural construit. O analiză a percepției populației [Anda Becuț]
  • Capitolul 5 – Muzeele din București: practici de vizitare și profilul publicului [Bogdan Pălici]
  • Capitolul 6 – Artiştii şi persoanele active în sectoarele culturale şi creative: percepţii, atitudini şi opinii întâlnite în rândul populaţiei [Andrei Crăciun]
  • Capitolul 7 – Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice și consumul cultural domestic [Ioana Ceobanu, Tatiana Cristea]
  • Capitolul 8 – Cultură națională versus cultură străină în contextul globalizării [Ștefania Voicu]
  • Anexe

 

Vizualizare Publicație în limba engleză

White Paper for Unlocking the Economic Potential of the Cultural and Creative Sectors in Romania[2016]

Echipa de redactare: dr. Carmen Croitoru, dr. Valentin Cojanu, dr. Delia Mucică, dr. Anda Becuț

Echipa INCFC: Cătălin Dărășteanu, Ioana Ceobanu, Alexandra Ciocănel, Tatiana Cristea, Bogdan Pălici, Alexandru Dragomir,

Ioana Lungu, Ana Maria Despoiu  

Editura Pro Universitaria, 2017

ISSN 2537 – 5792 ISSN-L 2537 – 5792

Cartea Albă își propune să reunească sub conceptul mai larg de Sectoare Culturale și Creative domenii care sunt tradițional orientate spre piațǎ și, în consecințǎ, predispuse sǎ genereze dezvoltare economicǎ și altele mai puțin orientate spre piațǎ, dar care au însǎ un rol mai puternic din perspectivǎ socialǎ (coeziune și incluziune comunitarǎ).

Un document Cartea Albă marchează punctul zero al unui proces, în cazul de față al procesului de valorificare programată a potențialului sectoarelor culturale și creative (SCC). Documentul Cartea Albă are menirea de a trasa și câteva linii directoare pe baza cărora se pot construi ulterior intervenții punctuale pe fiecare sector sau domeniu.

Obiectivele Cărții Albe au fost: – definirea sectoarelor culturale și creative, – prezentarea stadiului lor actual, – evidențierea potențialului economic și social al acestora. Potrivit modelului propus în acest document, sectoarele sunt de trei tipuri (culturale, creative și transversale) și reunesc 11 subdomenii, după cum urmează: 1. Biblioteci și arhive 2. Patrimoniu cultural 3. Meșteșuguri și artizanat 4. Artele spectacolului 5. Arhitectură 6. Carte și presă 7. Arte vizuale 8. Audiovizual și multimedia 9. Publicitate 10. IT, software și jocuri electronice 11. Cercetare-dezvoltare

Cartea Albǎ pornește de la performanțele sectoarelor culturale și creative din ultimii ani, evidențiate în evoluția cifrei de afaceri, a numǎrului de angajați, a profitului și productivitǎții muncii.

Cifra de afaceri per total SCC a avut o creștere foarte mare în perioada 2011-2015, de la aproximativ 6 miliarde de euro la aproape 10 miliarde de euro. Cea mai spectaculoasǎ creștere se înregistreazǎ în evoluția profitului care s-a triplat în perioada analizatǎ de la aproximativ 250 de milioane de euro în 2011 la 800 de milioane de euro în 2015.

În ceea ce privește evoluția productivitǎții muncii, media naționalǎ a înregistrat o ușoară creștere în perioada analizatǎ, menținându-se aproape de nivelul de 40.000 de euro la numǎrul de angajați. Numărul angajaților în sectoarele culturale și creative (date referitoare în principal la mediul privat) a înregistrat o mică creștere în perioada analizată, fiind constant sau având mici fluctuații pe anumite subsectoare.

 

Studiu de consum cultural la nivelul orașului București

Coordonatori: Carmen Croitoru, Anda Becuț

Autori:

Anda Becuț, Ioana Ceobanu, Carmen Croitoru, Madalina Manea, Angelica Marinescu, Alexandra Mitoi, Iulian Oana

 

Editura Pro Universitaria, 2016

ISBN 978-606-26-0689-3

 

Cercetarea prezentată în publicația Studiu de consum cultural la nivelul orașului București se înscrie în rândul studiilor privind cultura urbană derulate la nivel internaţional şi care vizează identificarea potenţialului creativ și cultural al orașelor.

Studiul de consum cultural la nivelul orașului București este un sondaj de opinie realizat în perioada iulie-august 2015, pe un eșantion de 1068 de persoane cu vârsta peste 14 ani, cu o eroare de maximă de +/- 3%. la un nivel de încredere de 95%.

Studiul a urmărit să ofere o imagine a preferinţelor publicului privind tipurile de evenimente şi domeniile culturale, privind locurile/spaţiile, privind facilităţile de acces la evenimentele culturale şi canalele de informare utilizate preponderent cu scopul participării culturale.

De asemenea, am vizat identificarea unei tipologii a profilurilor de public în funcţie de preferinţele culturale şi caracteristicile socio-demografice, oferirea unei imagini a notorietății a evenimentelor culturale organizate în București din punct de vedere al percepţiei publicului. Studiul poate fi considerat o diagnoză a aşteptărilor publicului în ceea ce priveşte oferta culturală locală și oferă soluții de atragere de public nou la evenimentele culturale locale.

În cazul locuitorilor din București avem un consum în spațiul public de tip omnivor, ce include bricolarea mai multor tipuri de oferte din diverse domenii culturale.

Pe dimensiunea de calitatea vieții urbane, printre aspectele de care bucureștenii se declară nemulțumiți cele mai prezente cu mențiunile referitoare la infrastructura stradală (condițiile pentru mașini, cât și pentru pietoni sau bicicliști) și la curățenie, cu accent pe calitatea aerului.

La polul opus, al mulțumirilor, se află aspectele ce țin de petrecerea timpului liber, incluzând evenimentele de consum cultural.

Cele mai cunoscute construcții de patrimoniu sunt cele poziționate central, o posibilă explicație fiind gradul mare de familiaritate și vizibilitate.

 

Barometrul de Consum Cultural 2016

Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), a fost lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11:00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu, a Secretarilor de Stat din minister, domnii Erwin Şimşensohn şi Mădălin Voicu, precum şi a unor importante personalități din mediul cultural și academic, printre care: Preşedintele Consiliului Ştiinţific al INCFC, dna. Doina Banciu şi Dumitru Borţun, membru al aceluiaşi Consiliu, Directorul British Council, dl. Nigel Bellingham, Consilierul Prezidenţial pentru cultură, dl. Sergiu Nistor, Vicepreşedintele ICR, dl. Krizbai Béla Dan, sociologul Dan Jurcan (Director de dezvoltare IRES) şi dna. Manuèle Debrinay Rizos, Vicepreşedinte ENCATC. De asemenea, ne-au onorat cu prezenţa: Prof. univ. dr. Nicolae Mandea (Rectorul UNATC), Prof. univ. dr. Grigore Giorgiu (SNSPA), Acad. Dr.ec.ing. Viorel Gaftea, scriitorul şi sociologul Mircea Vasilescu, scriitorul Ovidiu Şimonca (Redactor-şef adjunct, Observator Cultural), Aura Corbeanu (Director Executiv UNITER), Cristina Popescu (Director General Romfilatelia), sociologul Mirel Palada, Irina Cios (Director AFCN) şi Prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu.

Când vine vorba de temele importante, fundamentale din domeniul culturii, trebuie să fim solidari. Rolul unui minister este acela de a elabora politici publice, însă sunt niște pași importanți pe care trebuie să îi facem. (…) Cultura este o chestiune de zi cu zi. E nevoie de campanii în acest sens, de campanii de încurajare. E nevoie ca ceva din aceste cifre să devină viața noastră de zi cu zi. (…) Avem deja strategii în diverse domenii. Pentru domeniul culturii, în 27 de ani, nu s-a elaborat nicio strategie. Nu este vorba despre o strategie care să aparțină unui anumit grup din domeniul culturii, ci de o întâlnire. Ministerul poate fi, cel mult, un gestionar în acest sens. E important rolul Institutul, dar e important și rolul celorlalți. Este nevoie de o întâlnire între cele două sisteme – sistemul public (al celor care activează în domeniul public, managerii culturali, beneficiarii) și al celor din zona creatorilor independenți), pe principii bazate pe normalitate și respect și nu pentru a privilegia o categorie în detrimentul alteia” – a declarat Ministrul Culturii, dl. Ioan Vulpescu, în cadrul evenimentului.

Directorul General al INCFC, dna. Carmen Croitoru, şi Directorul Direcţiei de Cercetare, dna. Anda Becuţ, au prezentat o sinteză a principalelor rezultate din Barometru.

Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural abordează teme precum: Infrastructura publică şi impactul social al culturii, Capitalul cultural din spațiul domestic, Forme de participare la activități culturale și recreative în spațiul public, Capital social şi consum cultural în rândul seniorilor, Practici de lectură în context contemporan, Practici şi preferinţe contemporane de consum în muzică şi dans. Aceste teme reflectă nu doar dinamica valorilor din societatea românească, ci și modul în care populația se raportează la oferta culturală, iar rezultatele devin esențiale în dezvoltarea unor viitoare strategii culturale la nivel central, regional și local.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală lansează, în fiecare an, o ediție a Barometrului de Consum Cultural, cel mai amplu studiu de acest gen la nivel național. De 11 ani, „Barometrul” măsoară tendințele asociate consumului cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip din țară, construit pe modele europene similare. Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza sectorului cultural din România din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialiștii din sectoarele culturale și creative, o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.

Vizualizare/Descărcare volum în format PDF

Barometrul de Consum Cultural 2015

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală lansează volumul „Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe”, cel mai important și mai amplu studiu de acest tip din România.

Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe (vizualizaţi aici)

În 2015 s-au împlinit 10 ani de când Barometrul măsoară nivelul de consum cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip la nivel național, construit pe modele europene similare.

Ediția aniversară cuprinde trei teme majore – preferințe, practici și tendințe –care sintetizează principalele direcții de cercetare ale Barometrului și care surprind caracterul amplu, tridimensional al sistemului cultural.

coperta-bcc-2015_fata

Ce este Barometrul de Consum Cultural?

Barometrul de Consum Cultural prezintă statistici la zi despre sectoarele culturale și creative, ia pulsul vitalității culturale în spațiul public și spațiul domestic, identifică profiluri de consumatori / vizitatori / audiențe și oferă informații esențiale pentru proiectele de dezvoltare locală prin cultură.

De-a lungul celor zece ani am abordat teme precum: infrastructura de distribuție a bunurilor și serviciilor culturale, patrimoniul cultural, infrastructura culturală privată, capitalul cultural, bugetul alocat consumului cultural și modul de petrecere a timpului liber în rândul populației din România.

 

Ce tematici sunt abordate în noul barometru?

Cele opt capitolele reflectă dinamica valorilor și practicilor din societatea românească de astăzi și modul în care populația se raportează la sectorul cultural:

  • »      Managementul cultural;

  • »      Consum cultural non-public;

  • »      Pirateria digitală;

  • »      Artele vizuale: cunoaștere, gust și participare;

  • »      Consumul de film și cinema;

  • »      Practici de vizionare, preferințe și profiluri de spectator;

  • »      Tinerii, cultura și creativitatea;

  • »      Participarea la festivaluri: practici și tipuri de public;

  • »      Consumul cultural și practicile de agrement în spațiul public.

Cui se adresează?

  • »      specialiştilor din sectoarele culturale şi creative;

  • »      artiștilor creatori;

  • »      managerilor instituțiilor și organizațiilor culturale;

  • »      publicului larg – destinatarii serviciilor culturale

Am pornit de la convingerea că domeniul cultural nu reprezintă un loc rezervat elitelor, ci un instrument care activează conștiința civică, un catalizator al energiilor creative, un spațiu unic în care sentimentul apartenenței, emoția întâlnită în fața frumosului artistic și contribuția personală la un mai-bine posibil se stimulează reciproc.

Barometrul de Consum Cultural 2015 reflectă realitatea culturală a societății românești de astăzi, o realitate în cifre și procente, nevoalată, bazată pe analize temeinice pe care vă invităm să le descoperiți!

Sectoarele Culturale și Creative din România. Importanța economică și contextul competitiv [2015]

Sectoarele Culturale și Creative din România. Importanța economică și contextul competitiv/ Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală; Coordonatori: Valentin Cojanu, Carmen Croitoru, Anda Becuţ

Autori: Delia Mucica, Dragoș Pîslaru, Ioana Ceobanu, Ștefania Voicu, Bianca Bălșan, Editura ProUniversitaria, 2015

ISBN 978-606-26-0491-2

 

Cuprins

  • Introducere
  • Partea I – Sectoarele creative şi economia
  • Capitolul I
  • Capitolul II – Un cerc virtuos sau unul vicios? Dreptul de autor şi drepturile conexe în economia contemporană a României
  • Partea II – Sectorul cultural și creativ în România
  • Capitolul III – Sectorul cultural și creativ în România: rolul economic și potențial de creștere
  • Capitolul IV – Comerţul online cu bunuri culturale -2013
  • Capitolul V – Unde și ce exportăm și de unde importăm cultura: analiza balanței comerciale a României în domeniul culturii
  • Partea a III-a – Studii de caz asupra mediului competitiv
  • Capitolul VI – Crearea valorii sociale: cazul Centrului de Artă Comunitară „Vârsta4”
  • Capitolul VII – Antreprenoriat și inovare culturală: studiu de caz Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis
  • Capitolul VIII – Avantajele competitive în producţia globală de film: cazul României
  • Capitolul IX – Referinţe

 

Rezumat

Sectoarele culturale și creative din România. Importanța economică și contextul competitiv este o colecție de studii care au ca temă economia creativă. Sectoarele culturale și creative sunt analizate din perspectiva valorilor culturale, sociale și economice pe care le generează. Autorii studiilor prezintă relația dintre creativitate, cultură, economie și societate ca fiind una interdependentă. Principalele teme abordate sunt modul de definire al acestor sectoare, problematica drepturilor de autor, rolul economic și potențialul de creștere la nivel național, comerțul la nivel internațional sau în mediul virtual, efectele de incluziune socială, antreprenoriatul, inovarea și avantajele competitive din cadrul acestor sectoare.

Vizualizează publicație

Barometrul de Consum Cultural [2014] Cultura între global și local

Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura între global și local / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală / Autori: Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Tatiana Cristea, Alexandra Mitoi, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu

ISBN 978-606-26-0246-8

Cuprins:

  • Introducere [Carmen Croitoru, Anda Becuț]
  • Structura volumului [Carmen Croitoru, Anda Becuț]
  • Aspecte metodologice ale cercetărilor în domeniul consumului cultural [Andrei Crăciun]
  • Capitolul 1 – De la non-consum la strategii de stimulare a consumului cultural [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]
  • Capitolul 2 – Consumul cultural în spațiul public. Date generale [Andrei Crăciun, Alexandra Mitoi]
  • Capitolul 3 – Artele spectacolului, între alfabetizare și elitizare [Carmen Croitoru, Bianca Bălșan]
  • Capitolul 4 – Patrimoniul cultural construit. O analiză a percepției populației [Anda Becuț]
  • Capitolul 5 – Muzeele din București: practici de vizitare și profilul publicului [Bogdan Pălici]
  • Capitolul 6 – Artiştii şi persoanele active în sectoarele culturale şi creative: percepţii, atitudini şi opinii întâlnite în rândul populaţiei [Andrei Crăciun]
  • Capitolul 7 – Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice și consumul cultural domestic [Ioana Ceobanu, Tatiana Cristea]
  • Capitolul 8 – Cultură națională versus cultură străină în contextul globalizării [Ștefania Voicu]
  • Anexe

 

Vizualizare Publicație în limba română

Barometrul de Consum Cultural [2012] Cultura și noile tehnologii, între sedentarism și activism cultural

Barometrul de Consum Cultural. Cultura și noile tehnologii, între sedentarism și activism cultural / Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală;  Carmen Croitoru (coordonator), Anda Becuț (coordonator), Bianca Bălșan, Ioana Ceobanu, Andrei Crăciun, Bogdan Pălici, Ștefania Voicu. ProUniversitaria – București, 2014

ISBN 978-606-26-0112-6

Publicația editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală prezintă materiale realizate de echipa de cercetare a Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii în anul 2012.

 

Cuprins:

  1. Introducere
  2. Date generale
  3. Rețeaua domestică de bunuri culturale electronice
  4. Teatru, Operă și Muzică: O privire de ansamblu asupra publicului în artele spectacolului
  5. Consumul cultural și practici de timp liber în rândul copiilor
  6. Activități sportive și de recreere fizică în România contemporană: Practici și Modele

 

Vizualizare Raport în limba română

Sectorul Cultural din România – Infrastructură. Resurse. Consum [2007]

Sectorul Cultural din România – Infrastructură. Resurse. Consum / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii; Anda Becuț, Liviu Chelcea (coord.), Lucian Dobracă, Radu Mălureanu, Gabriel Jderu, Marius Lazăr, Raluga Nagy, Gabriel Simion – Iași; Polirom 2007

ISBN 978-973-46-0818-8

 

Cuprins

  • Introducere
  • 1. Statistici Comparative ale Sectorului Cultural din România și din câteva țări Europene
  • 2. Evoluția Sectorului Cultural în România (1995-2005)
  • 3. Diferențe Regionale și între Județe
  • 4. Evoluția Sectorului Cultural în Regiunile de Dezvoltare (1995-2005)
  • 5. Barometrul de Consum Cultural 2005
  • 6. Barometrul de Consum Cultural 2006

Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright în România [2008]

Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright în România / Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, Institutul de Economie Națională; Cătălin Dărășteanu, Delia Mucică, Rodica Pârvu, Valentina Vasile, Gheorghe Zaman – București, aprilie 2008.

Cuprins

  • Introducere
  • Capitolul 1. Cadrul Legal și Instituțional
  • Capitolul 2. Metodologie
  • Capitolul 3. Contribuția Economică a Industriilor Bazate pe Copyright (IC)
  • Capitolul 4. Contribuția Economică a Industriilor Core-IC
  • Capitolul 5. Contribuția Economică a Industriilor bazate pe Copyright Non-Core
  • Capitolul 6. Comparații Internaționale
  • Capitolul 7. Concluzii și Recomandări

Rezumat. Studiul a fost realizat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, în parteneriat cu Oficiul Român pentru Drepturi de Autor și Institutul de Economie Națională, cu asistența tehnică a Organizației mondiale de proprietate intelectuală. Folosind date oficiale, studiul demonstrează importanța ridicată a industriilor creative la produsul intern brut (PIB), forța de muncă, comerțul extern și investiții. A existat o creștere semnificativă a ponderii acestor industrii în economia României, la 5,55% din PIB în 2005 prin comparație cu 3,75% în 2002. Aceste ramuri de activitate ocupau un număr de 180.450 de angajați la firmele din industriile creative în 2005, adică 4,19% din forța de muncă activă, o cifră comparabilă cu alte sectoare (7,63% – construcții; 7% – transport, depozitare, comunicare; 5,26% – tranzacții imobiliare) și mai ridicată decât în sectoare precum mineritul (117.000 de angajați) sau hoteluri și restaurante (133.000 de angajați). În perioada 2000-2005, numărul firmelor din industriile creative s-a mărit de peste 4,22 ori, de la 3.873 la 16.381. Cele mai importante creșteri au fost la producția de filme cinematografice și video (peste 12 ori); creație și interpretare artistică și literară (9,5 ori); consultanță și furnizare de alte produse software (7,6 ori); publicitate (peste 6,5 ori); editarea înregistrărilor sonore (6,2 ori). În perioada 2000-2005 a existat o tendință de scădere a rentabilității medii (de la 8,9% în 2000 la 5,83% în 2005), datorată creșterii numărului de firme și a concurenței, precum și reducerii prețurilor. Componentele care au absorbit cel mai mare volum de forță de muncă în 2005 erau: activitățile de tipărire – 15.013 salariați (14,75% din total IC); publicitate – 14.617 salariați (14,36% IC); activități de radio și televiziune – 12.486 de salariați (12,27% IC); editarea de programe – 12.409 salariați (12,19% IC); editarea ziarelor – 5.949 de salariați (5,84% IC); editarea cărților – 4.871 de salariați (4,78% IC). Raportul conține multe date și analize legate de economia industriilor creative din România.

Vizualizează publicație

Diagnoza Sectorului Cultural – Instrument pentru Managementul Culturii [2009]

Diagnoza Sectorului Cultural – Instrument pentru Managementul Culturii / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii; Anda Becuț, Liviu Chelcea (coord.), Monica Stroe, Ștefania Voicu, Oana Donose, Crăița Curteanu, Bogdana Humă, Mihai Popa – Iași; Polirom 2009

ISBN 978-973-46-1572-8

Cuprins

Introducere

1. Diagnoza Culturii în Spațiul Public

1.1. Cultura în Spațiul Public. Analiza Evenimentelor Culturale Desfășurate în București

1.2. Vitalitatea Culturală a Orașelor din România 2008

1.3. Sibiu Capitală Culturală Europeană. Raport pentru ultima etapă a studiului de impact, iunie-iulie 2008

1.4. Studiu Referitor la Situația Muzeelor din România

2. Diagnoza Industriilor Culturale

2.1. Schița unei Politici de Stimulare a Creativității

2.2. Studiul Audienței Festivalului Național de Teatru, Organizat de UNITER, noiembrie 2008

2.3. Digitizarea Patrimoniului Cultural în Europa: Cazul României

Participare și Consum Cultural în Rândul Rromilor [2010]

Participarea și Consumul Cultural în Rândul Rromilor / Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher – de Andreea Racleș, Ștefania Voicu, Monica Stroe, Anda Becuț – București, 2010

 

Cuprins

  • 1. Introducere
  • 2. Obiectivele, Metodologia Cercetării și Profilul Socio-demografic al Respondenților
  • 3. Identitate și Valori ale Populației Rrome
  • 4. Limba și Media
  • 5. Practicarea Meseriilor Tradiționale de către Rromii Participanți la Studiu. Meseriile Tradiționale… Încotro?
  • 6. Ce Abilități au Membrii Comunităților Rrome
  • 7. Consum Cultural. Nevoi Culturale și Tipuri de Evenimente Frecventate
  • 8. Receptarea Activității Organizațiilor pentru Rromi și Așteptările Potențialilor Beneficiari de la Centrul Național al Culturii Rrome
  • 9. Concluzii și Recomandări

 

Rezumat. Studiul realizat de CSCDC la solicitarea Centrului Național de Cultură a Rromilor a avut ca obiective elaborarea unor metodologii prin care să fie identificate și cuantificate dimensiunile resurselor culturale și a consumului cultural din cadrul comunităților rrome din 33 de localități ale județului Ilfov. Pentru aceasta, au fost realizate 120 de interviuri în rândul rromilor aparținând tuturor categoriilor de vârstă și alte 39 de interviuri cu reprezentanții administrației locale. Rezultatele au vizat aspecte legate de perspective precum crearea programelor privind meșteșugurile tradiționale rrome, crearea de metode noi de producție și distribuție a produselor, înglobarea produselor culturale rrome în circuitul internațional și asteptări legate de mass-media minoritară.

Vizualizează publicație