Periodice

INCFC

Revista Muzeelor

Revista Muzeelor, editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, își propune să devină publicația predilectă a specialiștilor care activează în cadrul muzeelor din România.

Primul număr al revistei a fost publicat în anul 1964, iar din 1974 până în 1989 a apărut împreună cu Revista Monumentelor Istorice, sub titlul „Revista Muzeelor și Monumentelor. Seria Muzee”. După anul 1990 a revenit la titulatura inițială. În paginile sale au publicat, de-a lungul timpului, personalități de marcă ale culturii românești, precum Constantin Daicoviciu, Radu Florescu, D. Panaitescu-Perpessicius, C. S. Nicolăescu-Plopșor și alții.

După o perioadă în care activitatea Revistei Muzeelor a fost sistată, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a asumat începând cu anul 2014 editarea acestui periodic, aducând o schimbare a filosofiei în privința conținutului. Astfel, se urmărește ca revista să devină un reper în peisajul editorial și muzeal românesc, găzduind în primul rând articole științifice și dezbateri pe teme de actualitate în domeniul muzeal, pe lângă recenziile și cronicile de muzeu cu care revista și-a obișnuit deja publicul.

Revista muzeelor 2014

Revista Muzeelor Nr. 1/2014

singura publicație de profil din România […]

află mai mult

Revista muzeelor 2015

Revista Muzeelor Nr. 1/2015

singura publicație de profil din România […]

află mai mult


INCFC

Norme de editare

1.1 Revista Muzeelor, editată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, îşi propune să devină publicația predilectă a specialiștilor care activează în cadrul muzeelor din România. În acest sens, colectivul de redacţie acceptă propuneri de articole care îmbogăţesc câmpul cunoaşterii în acest domeniu, şi în special articole care se bazează pe interdisciplinaritate.

1.2 Pe lângă articole, Revista Muzeelor publică şi recenzii, informaţii despre evenimentele organizate de muzeele din România și din străinătate, precum şi articole comemorative sau aniversare. Revista își propune să se poziționeze ca o publicație științifică de înalt nivel, devenind un reper în bazele de date interne și internaționale. De aceea, contribuţiile propuse spre publicare trebuie să fie scrise în limba română, dar însoțite de un rezumat în limba engleză.

1.3 Revista Muzeelor se adresează unui public educat şi interesat de domeniul larg al muzeografiei, fără a fi în mod obligatoriu specialist. Aşadar, articolele propuse spre publicare ar trebui să fie scrise într-un stil clar şi accesibil.

1.4 Articolele propuse spre publicare sunt consultate de specialişti reputaţi în domeniu, care au acceptat să facă participe la procesul de peer review. Mulţi dintre aceştia se regăsesc printre membrii Comitetului de Redacţie, dar printre cei care consultă articolele se regăsesc numeroşi alţi experţi.

Pregătirea articolelor

Propunerile iniţiale

2.1 Propunerile de articole pot fi trimise Secretariatului de redacţie în format electronic la adresa revistamuzeelor@culturadata.ro. Materialele vor fi redactate în limba română. Pe cât posibil, autorii sunt rugaţi să păstreze caracterul anonim al propunerii de articol, pentru a asigura deplina obiectivitate a procesului de peer-review.

Fiecare propunere de articol trebuie să includă următoarele elemente:

Articolul, în format accesibil programului Microsoft Word (.doc, .docx, .rtf);

Ilustraţiile, în format .JPG, .BMP, .GIF, .PSD sau .CDR, denumite în ordine: Fig. 1, Fig. 2 etc;

Un rezumat al articolului, scris în limba engleză, între 100 şi 200 de cuvinte și o listă de 5-10 cuvinte sau sintagme cheie;

În corpul e-mailului, dar nu în textul articolului, se vor adăuga datele de contact ale autorului: telefon, email, adresă instituţională.

Propunerile de articol vor fi consultate de cel puţin doi specialişti anonimi, care vor fi rugaţi să îşi prezinte opiniile în cel mai scurt timp. După ce sunt primite rapoartele specialiştilor, autorii vor fi notificaţi de către Redactorul responsabil de volum prin email, telefon sau scrisoare asupra deciziei ca articolul să fie acceptat, acceptat cu condiţia efectuării de modificări sau respins. În paralel, autorul va primi şi rapoartele specialiştilor.

Autorul este responsabil de corectitudinea lingvistică a materialului supus evaluării. Articolele cu greşeli semnificative din punct de vedere lingvistic vor fi returnate autorilor. După corectură, pot fi supuse din nou procesului de evaluare.

Articolele revăzute

2.2 După ce un articol este acceptat spre publicare, autorul va fi rugat să producă o versiune revizuită a articolului, ţinând cont de normele detaliate mai jos. Articolul care nu se conformează acestor norme va fi returnat autorului spre revizuire. Articolul nu va fi înaintat spre publicare înainte de a primi acordul final pentru toate fişierele, ilustraţiile, precum şi atestarea drepturilor de utilizare/reproducere a acestora.

2.3 Rezumatul şi cuvintele cheie. Autorul trebuie să prezinte rezumatului articolului (100-200 de cuvinte) şi câteva cuvinte cheie (5-10 cuvinte sau expresii), toate în limba engleză. Rezumatul şi cuvintele-cheie vor fi plasate între titlul articolului şi text.

N.B. Dacă cercetarea a fost finanţată prin sprijinul unei instituţii sau al unui program, autorul este obligat să ofere informaţiile relevante, sub forma unei note ataşate, cu asterisc, rezumatului.

2.4 Informaţiile despre autor. La sfârşitul articolului, autorul (sau autorii) trebuie să îşi scrie numele, instituţia de care aparţin, adresa poştală şi adresa de email.

2.5 Formatarea articolului. Articolele în forma finală trebuie transmise Secretariatului de Redacţie în formă electronică. Recomandăm ca acestea să fie transmise pe un CD sau DVD, dar vor fi acceptate şi arhivele .RAR sau .ZIP transmise pe adresa de email a colectivului de redacție, revistamuzeelor@culturadata.ro. Documentul trebuie formatat astfel:

a. Pagina: standard A4 b. Marginea paginii: 2,5 cm în toate direcţiile. c. Spaţiere: la un rând şi jumătate. d. Fontul pentru caracterele latine: – titlu: Times New Roman, dimensiune 14, bold, centrat – rezumat, cuvinte cheie: Times New Roman, dimensiune 10, justify – textul articolului: Times New Roman, dimensiune 12, justify – note, lista ilustraţiilor: Times New Roman, dimensiune 10, justify – bibliografia: Times New Roman, dimensiune 12, justify

Pentru lista fişierelor acceptate, vezi mai sus, 2.1.

În cazul în care autorii doresc să trimită toate aceste elemente înscrise pe un CD sau DVD, sunt rugaţi să îşi scrie pe suprafaţa superioară a acestuia numele, titlul articolului şi numele programului cu care acesta a fost redactat (de exemplu, Microsoft Word).

2.6 Paragrafele trebuie să folosească alinierea tip “justify” şi să înceapă fără spaţiu.

2.7 Numerotarea paginilor. Toate paginile trebuie numerotate în colţul dreapta-jos. Secvenţa numerelor trebuie să fie continuă de la prima la ultima pagină, evitându-se reluarea numerotării la fiecare secţiune.

2.8 Sub-titlurile. Fiecare sub-titlu trebuie separat de text, lăsând un rând liber între acesta şi paragraful anterior. Sub-titlurile de rang I trebuie subliniate, cele de rang II trebuie scrise cu caractere bold. Subtitlurile de rang III ar trebui în general evitate, dar când sunt absolut necesare, ele vor fi scrise cu caractere italice. Spre exemplu:

Stilul brâncovenesc Promotori Ion Mincu

2.9 Trimiterile bibliografice, dar şi completările la text considerate necesare, se vor face exclusiv în note de subsol, numerotate cu cifre arabe în serie continuă (evitând reluarea numerotării de la 1 pentru fiecare pagină sau fiecare secţiune) şi scrise la un rând. Autorii sunt sfătuiţi, pe cât posibil, să evite notele prea stufoase.

2.10 Tabelele trebuie să fie numerotate într-o singură serie, cu ajutorul cifrelor arabe. Textul din interior trebuie scris la două rânduri. Fiecare tabel trebuie însoţit de o legendă concisă.

2.11 Lista ilustraţiilor. Ilustraţiile trebuie numerotate în funcţie de ordinea referinţelor din text. Astfel, ilustraţia care corespunde primei referinţe va fi identificată drept Fig. 1, a doua drept Fig. 2 şi aşa mai departe. Acolo unde este necesar, cifrele arabe se pot completa cu minuscule: ex. Fig. 3a, Fig. 3b etc. O listă a ilustraţiilor, cu legendele aferente şi eventualele credite fotografice trebuie să fie oferite într-un document separat ataşat dosarului electronic. Legendele trebuie alcătuite după modelul de mai jos, plasând creditele fotografice între paranteze, şi se termină cu punct.

Fig. 1. Vedere de ansamblu asupra expoziției. Fig. 2. Planul cetăţii de la Tibiscum (desen de D. Benea).

2.13 Lista lucrărilor citate. O listă a surselor citate în text trebuie să însoţească toate articolele aflate în forma finală, însoţite de informaţii bibliografice complete, după cum se va descrie mai jos.

2.14 Ilustraţiile. Recomandăm autorilor ca imaginile să fie oferite ca fişiere digitale separate (eventual puse laolaltă într-o arhivă tip .RAR sau .ZIP), la o rezoluţie cât mai bună.

2.15 Verificări. Înainte de a oferi versiunea finală a manuscrisului, autorii sunt rugaţi să verifice următoarele lucruri:

Rezumatul (100-200 de cuvinte) şi cuvintele-cheie, toate în limba engleză, sunt incluse la începutul textului.

Manuscrisul este corect lingvistic din toate punctele de vedere (morfologie, sintaxă, ortografie, punctuaţie etc.).

Sistemul de citare şi a citatele propriu-zise sunt corecte.

Toate sursele menţionate în text şi note apar în bibliografie.

Informaţiile bibliografice asupra lucrărilor citate sunt corecte şi complete; ordinea lucrărilor este alfabetică, după numele de familie al autorilor (cu excepţia instrumentelor de lucru sau corpora consacrate, de ex. Encyclopaedia Britannica).

Numele autorului, adresa instituţională şi adresa de email se regăsesc la sfârşitul articolului.

Articolele revăzute, acceptate spre publicare

3.1 Acord de publicare. Toţi autorii trebuie să semneze un acord înainte ca articolul să poată fi publicat, transferând drepturile de autor către Revista Muzeelor.

Referinţe bibliografice

În general, referinţele apar în notele de subsol. Se recomandă utilizarea sistemului Harvard: nume (data), pagini: de ex. Parker (1996), p. 6-8.

5.1 Cărţi

Numele de autor sau editor în minuscule (iniţiala / iniţialele numelor cu majuscule), urmat de punct

Data publicării, urmată de punct

Titlu cu caractere cursive, cu punct la sfârşit

Ediţia utilizată (dacă este cazul)

Colecţia din care face parte publicaţia (dacă este cazul)

Locul de publicare, cu două puncte, apoi editura

În notă, paginaţie specifică (format: p. 1-2; de evitat formulele: p. 1 ff sau sq)

Exemplu: Dyson, S.L. 1985. The Creation of the Roman Frontier. Princeton: Princeton University Press. 1 Dyson (1985), 86-87.

5.2. Articole în periodice

Numele de autor în minuscule (iniţiala / iniţialele numelor cu majuscule)

titlu în ghilimele („…”)

numele revistei scris cu caractere italice (pentru lista abrevierilor, se poate consulta lista ataşată)

volumul în cifre arabe, data in paranteze, paginare

Exemplu:

Ph. Monbrun, „Apollon, le scorpion et le frêne à Claros”, Kernos 16 (2003), p. 143-170.

1 Montbrun (2003), 143-145.

5.3. Articole din lucrări colective

Numele de autor în minuscule (iniţialele cu majuscule)

titlu în ghilimele („…”)

in, urmată de volumul de referinţă (cf. supra 5.1).

Exemplu:

L. Bruit Zaidman, „La notion d’archaion dans la Périégèse de Pausanias”, in G. Lachenaud, D. Longrée (eds). 2003. Grecs et Romains aux prises avec l’histoire. Représentations, récits et idéologie. Rennes: Presses Universitaires de Rennes, p. 21-30.

1 Zaidman (2003), 25.

5.4. Articole din dicţionare sau enciclopedii

Numele de autor în minuscule (iniţialele cu majuscule)

titlu în ghilimele („…”), după s.u.

numele dicţionarului scris cu caractere italice

volumul în cifre romane, data în paranteze, paginare

Exemplu:

R. Schlesier, s.u. „Chthonische Götter”, Neue Pauly II (1997), col. 1185-1190.

Citarea surselor electronice

6.1 Sursele extrase de pe internet sunt introduse din ce în ce mai des în circuitul academic. În măsura posibilului, citarea surselor electronice se va conforma standardelor bibliografiei tradiţionale. Pe lângă numele autorului şi titlul documentului citat, se vor nota protocolul, adresa şi subdirectoarele, urmate, în paranteză, de data accesării respectivului document.

Exemplu: Wolle, A. 1999, 22 October. Çatalhöyük: Excavations of a Neolithic Anatolian Höyük. http://catal.arch.cam.ac.uk/catal/catal.html (29 November 1999).

INCFC

Arhivă

 


02/2009

Cuprins

Nicolae Tescula The History Museum of Sighişoara 110 Years of History | paginile 5-8 [pdf]

Peter Strasser Folk museums and their comm unity. How to mobilize local resources – an example from the Austrian Alps | paginile 9-29 [pdf]

Dr. Craig DouglasThe Australian Regional Art Museum: a site of community interaction and participation | paginile 30-42 [pdf]

Steven Kolsteren | The Phoenix. A project for and by artists, museums and special education | paginile 43-68 [pdf

Mihaela Mănărăzan | A New Look at Yesterday. Cross–section of Lifestyles…Sensory experience…Outdoor collection…1 Eating and drinking…House of orange…Holland Rama…A colorful parade…How may I help you?…Beer is a drink for everyone | paginile 69-74 [pdf]  

Dana Roxana HribThe Bruckenthal National Museum of Sibiu. Strategies in Museum Learning | paginile 75-81 [pdf]

Irina Hasnaş Hubbard | Respect for Vulnerable Museums, Consideration for the Public | paginile 82-87 [pdf]

Monica Ioana Dumitru | Redefining and Reassuming the Cultural Identity of the Community – A Major Objective of Romanian Museums | paginile 88-93 [pdf

Daniela Popescu, Dr. Bianca Tudor | The Youth and Museums Project | paginile 94-99 [pdf


04/2006

Cuprins

Dr. Alexandra Zbuchea |Educatorul fără manual | paginile 5-6 [pdf

Dr. Alexandra Zbuchea | Textul în slujba educației vizitatorilor muzeului | paginile  7-25 [pdf

Diana Dochia | Programe educative într-o galerie de artă contemporană | paginile 26-27 [pdf

Monica Bira | Elemente de educație muzeală în proiectul “Dacia Augusti Provincia, Crearea Provinciei” | paginile 28-33 [pdf

Coralia Costaș, Mihaela Tudose | Privire asupra programelor de educație muzeală și integrarea lor printre practicile de relaționare instituțională | paginile 34-53 [pdf

Ana-Maria Popescu | Proiectul DaDa. Flash-back  în imagini, impresii și câteva idei | paginile 54-58  [pdf

Dr. Adrian-Silvan Ionescu | Moștenire sacră: Edward S. Curtis  și indienii nord-americani | paginile 59-67 [pdf

Silviu Anghel | Venus de Milo: Exponat muzeal, simbol cultural și mister științific | paginile 68-83 [pdf


 

 

03/2006

Cuprins

Amalia Alexandru | Biografia unei pasiuni, o avantgardă muzeistică | paginile 5-7 [pdf

Renée Kistemaker | Muzeele citadine drept centru de dialog civic? | paginile 8-35 [pdf

Costin Nicolescu | Un muzeu cu totul aparte…Un muzeu al Învierii | paginile 36-52 [pdf

Kiszely Gábor | Muzeul “Casa Terorii” de la Budapesta | paginile 53-60 [pdf

Florin Balotescu | Vitalitatea muzeelor | paginile 61-64 [pdf

Dr. Adrian-Silvan Ionescu | Destinul dinastiilor. O expoziție paneuropeană și preliminariile ei | paginile 65-69 [pdf

Mihaela Mănărăzan | Proiectul “Audio-ghid”. Necesitate și inovație în transmiterea informației despre patrimoniul muzeal | paginile 70-77 [pdf

Adrian Majuru | Un muzeu de igienă și eugenie | paginile 78-80 [pdf

Victor Simion | Pe când muzeografii erau ingineri, dar, de fapt, sunt pictori | paginile 81-82 [pdf


 

 

02/2006

Cuprins

Irina Ioana Iamandescu | Protecția petrimoniului industrial și arheologia industrială în România – Scrută privire de ansamblu | paginile 5-13 [pdf

Lenuța Chiriță | Memoria patrimoniului industrial – Proiect de arheologie industrială | paginile 14-16 [pdf

Győrgyi Németh | Cazul Ungariei: Probleme similare, acțiuni comune în domeniul patrimoniului industrial | paginile 17-27 [pdf

Daniela Muntean | Industria casnică textilă în Mărginimea Sibiului | paginile 28-38 [pdf

Ionel Zănescu | Expoziția “Aparate de tehnică fotografică” | paginile 39-41 [pdf

Lucia Pop, Mihaela Mănărăzan | Valori patrimoniale: Expoziția de istorie a Muzeului Județean Maramureș | paginile 42-49 [pdf

Dr. Adrian-Silvan Ionescu | Patru expoziții la aniversarea Regelui Carol I | paginile 50-58 [pdf

Ionel Zănescu | Mărturii sigilate | paginile 58-65 [pdf

Dr. Valentin Mureșan | Două tablouri de Johann Peter Feuerlein din galeria Brukentahl | paginile 66-71 [pdf

Dr. Zoe St. Apostolache | 135 de ani de muzeologie prahoveană | paginile 72-78 [pdf

Dr. Adrian-Silvan Ionescu | Austerlitz 1802-2005. Un spectacol de istorie vie | paginile 79-91 [pdf

Daniela MunteanIdentitate etnoculturală. Conştiință națională şi afirmare universală, Prof. dr. Corneliu Bucur | paginile 92-94 [pdf

Mihaela Varga | Portretul unui critic și istoric de artă: Radu Ionescu | paginile 95-100 [pdf


 

 

01/2006

Cuprins

Dragoș Eduard Neamu | Suntem în rețea, vom exista! | paginile 5-8 [pdf

Dr. Corneliu Bucur | Ce este, ce poate fi, ce trebuie să fie un muzeu astăzi! | paginile 9-14 [pdf

Adina Boroneanț | Muzee și arheologie – Perspectiva unui arheolog | paginile 15-25 [pdf

Ioana Duicu, Ioana Gherghescu | Tehnici meșteșurărești de prelucrare a fierului | paginile 26-36 [pdf

Alexandra Zbuchea | Educația formală și informală în muzee | paginile 37-53 [pdf

Federica Varosio| City museums: from civic institutions towards a new concept of display and education | paginile 54-69 [pdf

Curry Heimann | Muzeul orașului Skövde – Suedia | paginile 70-85 [pdf

Dr. Adrian Majuru | Pentru un muzeu al nocturnului | paginile 86-92 [pdf

Silviu Anghel | Muzeul Măslinului din Sparta | paginile 93-104 [pdf


 

 

04/2005

Cuprins

Mihaela Murgoci | Muzeele și educația pentru adulți | paginile 5-[pdf

Angelica Iacob | Programe “Pe alese” la muzeu | paginile 9-16 [pdf

Adrian Titov, Gerard Călin | Școala de vară la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii – Golești | paginile 17-18 [pdf

Dr. Alexandra Zbuchea | Muzeul, donatorii și prietenii muzeului | paginile 19-32 [pdf

John Redman | Muzee prietenoase pentru vizitatori | paginile 33-36 [pdf

Valentin Șchiopu-Pally | Marea provocare a muzeelor mici | paginile 37-41 [pdf

Maja Sojat Bikic | Muzeul orașului Zagreb – Proiectul realizării unui catalog digital | paginile 42-44 [pdf

Analía Fernanda Gómez | Fundația Memoria Holocaustului – Muzeul Holocaustului. Propunere de revalorizare ambientală | paginile 45-47 [pdf

Analía Fernanda Gómez | Politici ale memoriei: Rezonanțe ale HOlocaustului în Argentina | paginile 48-55 [pdf

Adrian-Silvan Ionescu | Muzeul Național al Indienilor Americani, Smithsonian Institution, Washington D.C. | paginile 56-63 [pdf

Maria Elena Palmegiani | Muzeul Uleiului de Măsline din Regiunea Sabina | paginile 64-70 [pdf]

Andrea Dobes | Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet | paginile 71-76 [pdf]

Andreea Pally | Despre trecut…în prezent – Muzeul Viticulturii și Pomiculturii – Golești | paginile 77-78 [pdf]

Virgiliu Z. Teodorescu | Expoziția “Manuc Bei, negustor și diplomat” | paginile 79-82 [pdf]

Dr. Doina Pungă | Cronica prezenței românești la conferințele internaționale de la Torino – Italia și Százhalombatta – Ungaria | paginile 83-87 [pdf]

Dr. Florica Cruceru | Caietele Fundației Rudolf Schweitzer Cumpăna. Tom IV anii 2002-2004 | paginile 88-89 [pdf]

Alina Rotaru | Prima ediție a sesiunii muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad | paginile 90-91 [pdf]

Cosmin Budeancă, Mihaela Murgoci | Istoria orală. Repere metodologice. Aplicații muzeale | pagina 92 [pdf]

Dr. Zoe St. Apostolache | Pictorul Rudolf Schweitzer Cumpăna – Creator și donator de artă | paginile 93-96 [pdf]

Virgiliu Z. Teodorescu | Pro Memoria – Centenar Ion Nestor | paginile 97-98 [pdf]

Aurel Moldoveanu | Poate suplini învățământul superior actualele forme de specializare ale restauratorilor? | paginile 99-106 [pdf]

Maria Lungu | Două tablouri votive ale Mănăstirii Sucevița – Mărturii peste veacuri | paginile 107-110  [pdf]


 

 

03/2005

Cuprins

Dr. Paula Popoiu | Necesitatea redactării stanardelor ocupaționale pentru eficientizarea activității personalului din muzee | paginile 5-12 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | Metamorfozele muzeului “Astra” timp de un secol | paginile 13-17 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | Muzeul Astra pe harta lumii | paginile 18-21 [pdf]

Mirela Lebu | Organizarea interiorului tradițional/ Realitate etnografică sau provocare pentru vizitatorul modern – dileme la început de ecol XXI | paginile 22-25  [pdf]

Valer Deleanu | Un sistem tehnic-funcțional. Transportul și mijloacele de transport populare | paginile 26-30 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur, Remus Iancu | O moară săsească completează seria morilor din Muzeul Civilizației Populare Tradiționale “Astra” | paginile 31-33 [pdf]

Maria Bozan | Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” în paradigma contemporană a organizării C.N.M. “Astra” Sibiu | paginile 34-37 [pdf]

Karla Roșca, Cornelia Ștefan, Simona Malearov | De la primele colecții de artă populară săsească (1895) la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească “Emil Sigeruș” | paginile  38-43 [pdf]

Karla Roșca | Proiectul catalogului de Cahle. Evoluție stilistică și tipologică | paginile 44-4[pdf]

Dr. Corneliu Bucur | Muzeul Civilizației Transilvane “Astra” Sibiu | paginile 50-56 [pdf]

Mirela Crețu | Colecțiile “Astra” – O istorie în și prin obiecte. Efigiile timpului | paginile 57-60 [pdf]

Elena Găvan | Muzeul “Astra” și colecția de port zin zona Sibiului | paginile 61- 66 [pdf]

Adda Maria Popa | Colecția de icoane pe sticlă a muzeului “Astra” – simboluri scrise pe transparența icoanei, citite prin lentila interdisciplinarității | paginile 67-72 [pdf]

Doris-Louise Popescu | Dimensiuni identitare ale complexului național muzeal “Astra” Sibiu. Reprezentarea Maramureșului în cadrul instituției muzeale sibiene | paginile 73-77 [pdf]

Delia Voina | Colecția de fotografie documentară veche a complexului național muzeal “Astra” Sibiu | paginile 78- 80 [pdf]

Claudiu Capotă | Muzeele zonale în secolul XXI. “Centrul Cultural Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa” | paginile 81-87 [pdf]

Veronica Mihăescu, Ciprian Crișan | Muzeul virtual al secolului XXI. Formule de prezentare ale muzeului în spațiul cibernetic | paginile 88-91 [pdf]

Veronica Mihăescu | La aniversarea centenară – Un centru modern de informare și documentare în domeniul culturii și civilizației tradiționale | paginile 92-95 [pdf]

Valer Olaru | Importanța patrimoniului muzeal în programul de formare a specialiștilor din muzee. Colaborare între muzee și universități | paginile 96-97 [pdf]

Raluca I. Capotă | Centrul de Pregătire a Conservatorilor și Restauratorilor din cadrul C.N.M. Astra Sibiu – În sprijonul conservării și restaurării patrimoniului românesc | paginile 98-100 [pdf]

Adina Vărgatu | Muzeul și filmul documentar. Colecția Studioului  de Film Astra. departament al C.N.M. Astra Sibiu | paginile 101-104 [pdf]

Gabriel Bucurstan | Marketingul muzeal. Construcția și instrumentarul unui dialog – Publicul Muzeului “Astra” | paginile 105-108 [pdf]

Raluca Andrei | Pedagogia muzeală – Programe și strategii | 109-113 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | Tezaure umane vii. Programul muzeului “Astra” Sibiu pentru protecția petrimoniului cultural imaterial | paginile 114-117 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | Premiul UNESCO Pentru Petrimoniul Tehnic “Dumbrava Sibiului” | paginile 118-119 [pdf]

Raluca Bem Neamu | O rețetă de succes. Despre promovarea expoziției “Umbre și lumini”. Patru secole de pictură franceză | paginile 120-122 [pdf]

Iorgu Petrescu | 100 de ani de la expediția lui Dimitrie și Nicolae Ghika-Comănești în Somalia | paginile 123-127 [pdf]

Georgel Trohani | Nicuale Conovici (1948-2005) | paginile 128-129 [pdf]


 

 

02/2005

Cuprins

Adrian Majuru | Muzeele – o chestiune de management cultural | paginile 5-6 [pdf]

Marcel Catrinar | Victor Morariu – istoric și om de cultură al Bucovinei. Valorificare expozițională | paginile 7-28 [pdf]

Adrian Majuru | O istorie a celor fără de istorie. Cronica unei expoziții neconvenționale 31 mai-31 octombrie 2005, Muzeul Municipiului București | paginile 29-44 [pdf]

Alexandra Zbuchea, Aurora Stănescu | Zoolog printre ruine – o expoziție inedită la Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” | paginile 45-49 [pdf]

Oliver Maitre-Allain | Întâmpinarea publicului la Muzeul Nogent sur Marne: un exemplu de muncă de proximitate în împrejurimile Parisului | paginile 50-64 [pdf]

Mariana Tomozei Cocoș | Muzeul de Artă Vizuală din Galați – Primul muzeu de artă contemporană românească | paginile 65-71 [pdf]

Viorica Pisică | Contribuții la istoria muzeografiei românești. Muzeul Pașa din Galați | paginile 72-75 [pdf]

Romeo Hagiac | Muzeul Zambaccian…L-am cunoscut pe marele colecționar de artă | paginile 76- 78 [pdf]

Mirela Murgoci | Istoria orală în muzee | paginile 79-82 [pdf]

Faith Teh Eng Eng | Provocarea muzeografului – un standard unic de documentare muzeală? | paginile 83-92 [pdf]

Alexandra Zbuchea | Rolul cercetării de marketing în cunoașterea comportamentului vizitatorilor unui muzeu | paginile 93-97 [pdf]

Irina Oberländer-Târnoveanu | Acreditarea muzeelor | paginile 98-109 [pdf

Nemes Kovács Ernö| Conservarea preventivă: O strategie europeană | paginile 110-116 [pdf] 

Premiile Comitetului Național Român ICOM | paginile 117-119 [pdf] 

 


 

01/2005

Cuprins

Aurel Moldoveanu | Conservarea și restaurarea bunurilor culturale, activități specifice și inconfundabile | paginile 5-9 [pdf

Cătălin Hriban | Premisele politice ale îscăunării lui Ștefan cel Mare (Unchi și Veri domnești: 1447-1456) | paginile 10-17 [pdf]  

Ioan Mancaș, Laurențiu Chiriac | Epoca lui Ștefan cel Mare | paginile 18-23 [pdf]  

Dr. Ionel Gândea | Raporturile lui Ștefan cel Mare cu Brăila | paginile 24-26 [pdf]

Aurel Nicodei | Ștefan cel Mare și Vrancea. Legendă și adevăr | paginile 27-30 [pdf]

Elena Istrățescu | Ștefan cel Mare și Sfânt-500. Manifestări comemorative | paginile 31-34 [pdf]

Dr. Aurel PentelescuVirgiliu Z. Teodorescu, întru cinstirea lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt | paginile 35-36 [pdf

Alexandru Marinescu | Aristide Caradja și marea sa colecție de lepidopetre | paginile 37-45 [pdf]

Dr. Marian Moșneagu | Sărbători și tradiții acvatice românești | paginile 46-56 [pdf]

Codina Dușoiu | O altă față a Veneției – Patrimoniul industrial. O privire istorico-artistică | paginile 57-65 [pdf]

Dr. Valentin Mureșan | Muzeul Brukenthal la expoziția comemorativă Johann Michael Rottmayr von Rosenbrunn | paginile 66-71 [pdf]

Varvara M. Măneanu | Muzeul regiunii Porților de Fier. Expoziția “Util, artistic – valențe ale lemnului” | paginile 71-73 [pdf]

Dragoș Neamu | “Euroliteratur” cu vânt bun la pupa | paginile 74-76 [pdf]

Dr. Elena Ploșniță | Muzeele Republicii Moldova: Avers și revers | paginile 77-80 [pdf]

Alexandra Zbuchea | O viziune de marketing privind expozițiile muzeale | paginile 81-85 [pdf]

Eugenia Antonescu | Sculptura lui Vasile Istrățescu | paginile 86-88 [pdf]

Virgiliu Z. Teodorescu | În București, pe urmele unui creator de frumos – artistul plastic Costin Petrescu | paginile 89-91 [pdf]

Octaviana Marincaș | Evaluarea microclimatului și a deteriorărilor: noi echipamente destinate spațiilor de expunere | paginile 92-95 [pdf]   

Cecilia Merticaru, Irina Petroviciu | Utilizarea tehnicilor FT-IR în conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu | paginile 96-100 [pdf]

Dr. Zoe St. Apostolache | Simpozionul Internațional de Malacologie Sibiu 19-22 august 2004 | paginile 101-102 [pdf]

Varvara Popovici | Parteneriat edicativ | paginile 103-106 [pdf]

Premiile pentru Patrimoniul Cultural Național 2004 | paginile 107-117 [pdf]

Premiile Comitetului Național Român ICOM | pagina 118 [pdf]

Alice Neculea | Ruxandra Ionescu | paginile 119-120 [pdf


 

 

04/2004

Cuprins

Dr. Ioan Opriș | Cultural Heritage – A challenge for the 21st Century | paginile 5-6 [pdf

Dr. Virgil Ștefan Nițulescu | ICOM Romanian National Committee: Taking steps for intangible cultural heritage protection | paginile 7-8 [pdf

Dr. Sabina Ispas | The Archives of Folklore and Ethnography | paginile 9-14 [pdf]

Dr. Marian Lupașcu | Discography in the Institute of Ethnography and Folklore “Constantin Brăiloiu” | paginile 15-21 [pdf]

Dr. Camelia Burghele | To Be of Not To Be a Respondent. Remarks about Intangible Ethnographic Heritage | paginile 22-25 [pdf]

Dr. Ligia Fulga | Les Musées D’Ethnographie de Roumanie. Une Demarche Professionelle entre Realite et Perspective | paginile 26-31 [pdf]

Dr. Ioan Toșa, Simona Munteanu | Le Patrimoine Immatériel du Musée Ethnographique  de Transylvanie | paginile 32-38 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | “Living Human Treasures”. The Program of “Astra” Museum from Sibiu for Protection of The Intangible Cultural Heritage | paginile 39-42 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur, Mirela Crețu | Le Metier Artistique Traditionnel – Le Sujet d’une Olympiade Nationale | paginile 43-4[pdf]

Cristina Turdean | The Association of Folk Artisan of Romania – Initiated and Coordinated by Astra Museum | paginile 48-50 [pdf]

Mirela Lebu | The National Fair of Craftsmen Romania | paginile 51-53 [pdf]

Dr. Corneliu Bucur | An Academy Founded and Proctected by a a Museum – The Academy of Traditional Arts of Romania | paginile 54-57 [pdf]

Maria Bozan | La Representation comme Forme de Conservation Culturelle dans le Festiaval National des Traditions Papulaires | 58-68 [pdf]

Dumitru Budrala | The Documentary Film and The Human Living Treasures Programme | paginile 69-71 [pdf

Dr. Corneliu Bucur | Le Centre National Pour la Promotion du Patrimoine Culturel Immatériel (Par un Dialogue International) | paginile 72-74 [pdf

Dr. Corneliu Bucur | The Romanian Village in Transition and The “Astra” Museum (The Retrievement of The Awareness of its own Ethno-Cultural idendity) | paginile 75-79  [pdf]

Dan Matei | What Should We Do For Safeguarding of The Romanian Intangible Heritage? | paginile 80-83 [pdf]


 

 

03/2004

Cuprins

Acad. Răzvan Tehodorescu | “Această poartă a Creștinătății” | paginile 5-12 [pdf]

Anca Păunescu | Ștefan cel Mare, Principe al Creștinătății | paginile 13-16 [pdf

Aristide Ștefănescu | Ștefan cel Mare și Bucureștii. Urme peste vreme | paginile 26-28 [pdf]

Dr. Paraschiva Victoria Batariuc | Ștefan cel Mare și Cetatea de scaun a Sucevei | paginile 29-34 [pdf]

Sergiu IosipescuȘtefan cel Mare și vremea sa în Muzeul Miliar Național | paginile 35-41 [pdf]

Corneliu M. Andonie | Steagurile lui Ștefan cel Mare de la Muntele Athos | paginile 42-44 [pdf]

Carol König | Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) | paginile 45-52 [pdf]

Katiușa Pârvan | Contribuția la cunoașterea monedelor lui Ștefan cel Mare (Tezaurul de la Sulița Nouă) | paginile  53-62 [pdf]

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu | Componenta pontică în circulația monetară moldovenească din vremea lui Ștefan cel Mare | paginile 63-85 [pdf]

Anca Lăzărescu | O broderie liturgică din timpul lui Ștefan cel Mare în colecția Mănăstirii Putna | paginile 86-88 [pdf]

 


INCFC

Call for Papers

Redacția Revistei Muzeelor are plăcerea de a vă anunța că Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală continuă în acest an editarea revistei în format online.

Revista își propune să devină o platformă de dezbateri pentru o muzeologie adaptată noilor tendințe în domeniu, noua direcție aleasă fiind rezultatul unei strategii mai largi a INCFC în ceea ce privește reconfigurarea standardelor ocupaționale asociate muzeelor. Astfel, Institutul își propune să redefinească standardul de muzeograf în trei standarde distincte, cu competențe diferite, asemeni practicilor din Europa: muzeograf, curator și specialist educație muzeală. Fiecare dintre cele trei ocupații va reprezenta subiectul numerelor viitoare ale Revistei Muzeelor, numărul de anul acesta dezbatând teoriile și studiile de bună practică în ceea ce privește curatoriatul atât în cadrul muzeelor de diferite tipuri, cât și în galeriile de artă.

În acest nou context, Revista Muzeelor devine un cadru potrivit pentru ilustrarea teoriilor actuale asupra curatoriatului, exemplelor de bună practică a curatoriatului în România și în alte țări, a argumentelor pro și contra în ceea ce privește împărțirea standardului ocupațional de muzeograf în trei componente.

Pentru a asigura cel mai ridicat nivel de calitate al materialelor publicate, articolele se vor conforma unui set bine definit de norme de editare și vor fi supuse procesului de peer review.

Lansăm invitația către toți specialiștii din domeniul muzeal și din domeniile conexe de a trimite articole originale și inedite pe tema curiatoriatului pe adresa redacției, revistamuzeelor@culturadata.ro, până pe data de 2 noiembrie 2015. Menționăm că autorii celor mai bune 10 articole selectate vor fi remunerați cu o sumă brută de 1400 lei.

Pentru detalii privind normele de editare vă rugăm să accesați: http://www.culturadata.ro/categorie-publicatii/revista-muzeelor/.

 

Vă mulțumim anticipat,

Redacția Revistei Muzeelor