Studiile și cercetările disponibile în această secțiune răspund obiectivului general al INCFC de a fundamenta politicile publice și strategiile în domeniul culturii. Temele principale au rezultat din solicitările primate de la Ministerul Culturii sau alte instituții publice cu compentențe în domeniu. Analizele utilizate sunt de tip ex-ante și ex-post și evidențiază dinamica politicilor culturale din ultimii zece ani. Rezultatele sunt foarte importante pentru modul de funcționare a sistemului cultural pentru că oferă date statistice actualizate și informații de profunzime despre structura, modul de funcționare și direcția în care evoluează sectoarele culturale și creative.

Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014-2020 – analiza capacității și nevoilor de finanțare

Studiul a fundamentat principalele obiective specifice și direcții de acțiune pe termen scurt, mediu și lung ce ar trebui să stea la baza politicilor naționale și strategiilor locale în domeniul culturii.

STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU PERIOADA 2014-2020

Sinteza

Anexa I Direcții de Acțiune  Anexa II Completare Studii  


Studiu privind identificarea și actualizarea nevoilor de reglementare legislative

OBIECTIVE: 1. Identificarea nevoilor de actualizare a legislației curente din sectorul cultural; 2. Identificarea impedimentelor și disfuncționalităților cuprinse în legislația în vigoare; 3. Identificarea propunerilor și recomandărilor privind îmbunătățirea cadrului legislativ.

METODOLOGIE: Grupuri de lucru pentru identificarea şi actualizarea nevoilor de reglementare legislativă. Studiul a fost de tip calitativ și a constat în cinci sesiuni de focus-grup, pentru următoarele domenii: – Artele spectacolului – Educație cuturală – Patrimoniu cultural – Arte vizuale – Cultură scrisă

În cadrul fiecărei sesiuni de discuții au fost invitați specialiști din fiecare cele cinci domenii vizate.

CONCLUZII / REZULTATE PRINCIPALE: – Studiul a identificat punctele tari și punctele slabe ale cadrului legislativ actual și ce soluții concrete oferă mediul ONG și managerii publici; – Participanții la focus-grupuri au o cunoaștere parțială a legislației datorită lipsei de expertiză în domeniu și a limbajului de specialitate pe care nu îl stăpânesc; – Majoritatea reglementărilor cunoscute țin de fiscalitate, de activitatea instituțiilor publice de cultură și de sponsorizare; – Măsurile de intervenție ar trebui să fie top-down, fiind subliniată importanța unei consultanțe în domeniu care ar trebui acordată de Ministerul Culturii, sau bottom-up, prin coalizarea ONG-urilor din diferite domenii care să facă lobby pentru legile care sunt de interes.

BENEFICIARI: Ministerul Culturii, instituțiile culturale, indiferent de gradul de subordonare, ONG-urile și firmele din sectoarele culturale și creative, artiștii independenți.

Studiul furnizează Ministerului Culturii informații importante despre principalele nevoi de modificare a cadrului legislativ din perspectiva operatorilor culturali.

Studiul este util pentru ceilalți beneficiari menționați anterior din perspectiva identificării unor probleme comune în raport cu legislația actuală și a capacitării deținătorilor de interese pe acest subiect pentru schimbarea atitudinii față de intervenție în procesul legislativ.


Studiu privind evaluarea implementării strategiei culturale

OBIECTIVE: 1. Identificarea nevoilor de actualizare a Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020; 2. Identificarea nevoilor de reglementare în cadrul sectorului cultural; 3. Identificarea nevoilor de formare profesională; 4. Evaluarea importanței și necesităţii cursurilor de formare în domeniul culturii, corelată cu cerințele și nevoile reale de formare existente în instituțiile publice.

METODOLOGIE: Instrumentul folosit pentru colectarea de date a fost chestionarul auto-aplicabil, distribuit managerilor de instituţii publice prin intermediul emailului şi faxului. Etapa de colectare a datelor s-a desfășurat în perioada februarie – martie 2015, participanţii la studiu beneficiind de consilierea experţilor INCFC în ceea ce priveşte completarea formularelor. În cadrul conferinței au fost organizate grupuri de lucru în care s-au discutat problemele specifice pe care le au managerii instituțiilor publice de cultură în ceea ce priveşte formarea profesională a angajaţilor, fiind dezbătute totodată şi soluţiile optime pentru întâmpinarea acestora.

CONCLUZII / REZULTATE PRINCIPALE: – Nevoia de formare profesională este necesară fie că vorbim de direcții județene, muzee, biblioteci sau instituții de spectacol. Oricare din aceste instituții care au luat parte la acest studiu au nevoie de cursuri de formare profesională pentru angajații lor. În foarte multe cazuri, managerii sau directorii de instituţii publice de cultură (persoane care pot decide cu privire la participarea angajaţilor la cursuri) prezintă o îndelungată experienţă la nivelul organizaţiei pe care o conduc, situaţie ce se poate traduce prin anumite practici la nivelul activităţii de formare a personalului (de exemplu, experienţa îndelungată poate însemna un nivel semnificativ de cunoştinţe cu privire la nevoile personalului şi un fundament pentru diferite opţiuni în ceea ce priveşte obiectivele de formare); – În pofida resurselor financiare limitate, atunci când este ales un furnizor de cursuri, preţul nu este principalul criteriu de selecţie. Din contră, reputaţia şi experienţele de colaborare anterioară sunt cele mai importante criterii atunci când se pune problema despre „unde” şi „cu cine” ar putea fi angajaţii iniţiaţi, calificaţi, specializaţi sau perfecţionaţi; – ONG-urile au evidențiat necesitatea formării profesionale, dar au subliniat faptul că nu au bugete pentru aceste activități. Consideră că piața de formare este sufocată de cursuri de proastă calitate care oferă diplome dar nu formează competențe. ONG-urile au drept nevoi de formare în mod preponderent cursuri transversale (aflate la intersecția dintre domeniile culturale), preferă cursurile foarte interactive, cu proporție mare de practică în defavoarea teoriei, cu identificarea nevoilor de formare înainte de curs și cu grupuri omogene de cursanți. Nu sunt atrași de mijloacele virtuale de formare profesională (e-learning) și nici de prezența lectorilor străini.

BENEFICIARI: Ministerul Culturii, instituțiile culturale, indiferent de gradul de subordonare, ONG-urile și firmele din sectoarele culturale și creative, artiștii independenți, autoritățile publice locale. Studiul furnizează Ministerului Culturii informații importante despre gradul de cunoaștere a Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020 și nevoia de actualizare și asumare oficială a documentului de interes public. Studiul este util pentru ceilalți beneficiari menționați anterior din perspectiva stimulării cunoașterii prevederilor Strategiei și de aplicare a lor în activitatea curentă.


Situația Femeilor Rrome din România – Studiu sociologic [2011]

Studiul „Situația femeilor rrome din România” a constat într-un sondaj reprezentativ la nivel național desfășurat în iunie-iulie 2011, în 48 de localități rurale și urbane din 27 de județe, fiind aplicate 804 chestionare. Dincolo de datele cantitative, cercetarea a fost completată de interviuri semistructurate realizate cu femei rrome și reprezentanți locali din partea primăriilor, dispensarelor și școlilor. Instrumentele de cercetare și raportul au fost structurate pe șapte dimensiuni care oferă o viziune de ansamblu asupra situației populației studiate, și anume: familie, educație, muncă și ocupații, sănătate, locuire, valori și tendințe, intervenționism și nevoi. O atenție deosebită a fost acordată fenomenului căsătoriilor timpurii și violenței domestice. Au fost identificate motivele pentru care femeile rrome nu continuă sau nu urmează studii, dintre care enumerăm: situația financiară precară a familiei, lipsa percepției importanței școlii și începerea căsătoriei / a vieții în cuplu. În ceea ce privește lipsa unui loc de muncă stabil, majoritatea femeilor explică această situație prin responsabilitatea îngrijirii copiilor, lipsa școlii și căsătoria la vârstă fragedă. Dintre respondente, 14,3% declară că sunt de acord ca fetele rrome să se căsătorească înainte de a împlini 15 ani. Conform datelor, nevoile cele mai stringente ale femeilor rrome sunt legate de locuire, servicii de sănătate și integrarea pe piața muncii.

Vizualizare Raport


Resurse și Consum Cultural în Comunitățile de Rromi: Un Studiu Pilot în Județul Ilfov [2011]

Studiul realizat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii la solicitarea Centrului Național de Cultură a Rromilor a avut ca obiective elaborarea unor metodologii prin care să fie identificate și cuantificate dimensiunile resurselor culturale și ale consumului cultural din cadrul comunităților rrome din 33 de localități ale județului Ilfov. Pentru aceasta, au fost realizate 120 de interviuri în rândul rromilor aparținând tuturor categoriilor de vârstă și alte 39 de interviuri cu reprezentanții administrației locale. Rezultatele au vizat aspecte legate de perspective precum crearea programelor privind meșteșugurile tradiționale rrome, crearea de metode noi de producție și distribuție a produselor, înglobarea produselor culturale rrome în circuitul internațional și așteptări legate de mass-media minoritară.

Vizualizare Raport


Participare și Consum Cultural în Rândul Rromilor [2010]

Studiul realizat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii la solicitarea Centrului Național de Cultură a Rromilor a avut ca obiectiv elaborarea unor metodologii prin care să fie identificate și cuantificate dimensiunile resurselor culturale și ale consumului cultural, din cadrul comunităților rrome, din 33 de localități ale județului Ilfov. Pentru aceasta, au fost realizate 120 de interviuri în rândul rromilor aparținând tuturor categoriilor de vârstă și alte 39 de interviuri cu reprezentanții administrației locale. Au fost urmărite aspecte legate de perspective precum: crearea programelor privind meșteșugurile tradiționale rrome, crearea de metode noi de producție și distribuție a produselor, înglobarea produselor culturale rrome în circuitul internațional și așteptări legate de mass-media minoritară.

Vizualizare Raport


Sponsorizarea în cultură – O Perspectivă Comparată [2010]

Studiul își propune să examineze finanțarea privată a culturii în România din perspectiva dinamicilor public-privat, având ca punct de pornire diferitele modele / tradiții de finanțare a culturii, începând cu modelul francez și cel american. Obiectivul principal este realizarea unei radiografii a practicilor de tip CSR (responsabilitate socială corporatistă) și a impactului acestora asupra sectorului cultural din România. Cercetarea, bazată pe chestionar și interviuri, se adresează finanțatorilor și beneficiarilor, urmărind să surprindă profiluri ale companiilor și fundațiilor corporatiste care alocă bani culturii, specificul contribuției oferite și profiluri ale beneficiarilor (sectoarele culturale care au beneficiat de o susținere mai importantă, distribuția regională a sponsorizărilor, specificul organizațiilor beneficiare).

Vizualizare Raport


Sponsorizarea în Domeniul Culturii – Concepte, Legislație, Statistici [2006]

Studiul despre sponsorizarea în domeniul culturii a avut ca scop identificarea măsurilor legislative de stimulare a parteneriatului public-privat în domeniul culturii. În acest studiu a fost folosită ca metodologie analiza documentelor, mai exact a prevederilor legislative ale Uniunii Europene în ceea ce privește sponsorizarea, construind o comparație a finanțărilor alocate culturii în mai multe țări membre UE și a fost analizat impactul reducerii taxelor asupra bugetelor alocate pentru finanțare. Rezultatele studiului indică faptul că scutirea de taxe nu este o măsură care determină creșterea numărului de sponsorizări din domeniul privat, ci mai curând ar trebui avută în vedere promovarea scutirilor sau reducerilor de impozit pe profit acordate investițiilor pe termen lung în sectorul cultural. De asemenea, este necesară atragerea unui număr mai mare de sponsori cu capital mai mic care ar putea fi impulsionați prin deduceri fiscale.

Vizualizare Raport